Discuţiile pentru posturile-cheie în instituţiile Uniunii Europene se anunţă intense după alegerile care au dus la un Parlament European mai fragmentat după avansul unor partide eurosceptice, mai limitat faţă de previziuni, şi progresul clar al ecologiştilor şi liberalilor, relatează AFP luni.

Rezultate provizorii privind compoziţia viitorului PE abia au fost anunţate, însă marile manevre au fost deja lansate, în contextul în care un dineu al celor 28 de lideri din UE este prevăzut pentru marţi seară pentru a discuta despre viitoarele numiri.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care şi-a pierdut pariul în faţa Marinei Le Pen, urmează să îl primească la un dineu pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez, înainte de a participa marţi la un dineu la Bruxelles cu mai mulţi lideri.

În ultimele zile, el i-a primit pe premierul olandez Mark Rutte şi pe premierul portughez Antonio Costa şi a discutat de asemenea duminică seară la telefon cu cancelarul german Angela Merkel.

Însă cei 28 de lideri trebuie să înveţe lecţiile noului echilibru de forţe din Parlamentul European.

Întăriţi cu scorurile partidelor conduse de Marine Le Pen şi Matteo Salvini, dar şi de cel al partidului pro-Brexit al lui Nigel Farage în Marea Britanie, euroscepticii ar urma să ocupe, luând în considerare toate tendinţele, până la un sfert din PE.

Însă alegerile au fost marcate şi de un avans al ecologiştilor, în special datorită Verzilor germani şi a unui surprinzător al treilea loc pentru Verzii francezi, dar şi al unui grup liberal centrist revigorat de formaţiunea lui Macron. Ei participă la o reconfigurare a unui Parlament European unde hegemonia marii coaliţii dintre PPE (centru-dreapta) şi S&D (centru-stânga) ia sfârşit.

"Cu acest vot, scena politică europeană devine mai fragmentată şi mai polarizată", spune Holger Schmieding, economist-şef al băncii Berengerg, într-o notă transmisă luni dimineaţă.

"Sprijinul în rândul partidelor tradiţionale s-a mutat puţin dinspre centru-dreapta şi centru-stânga spre liberali şi Verzi, adică spre grupuri ale căror idei sunt deseori la polul opus", a adăugat el.

Deşi PPE (180 de mandate, conform ultimelor proiecţii furnizate de Parlamentul European, de la 216 în prezent) şi social-democraţii (S&D, 146 de mandate comparativ 185) rămân principalele două formaţiuni din PE, ele şi-au pierdut capacitatea de a reuni singure o majoritate pentru a adopta măsuri legislative.

Ele vor trebui să colaboreze cu ecologiştii, care cresc de la 52 la 69, şi cu liberalii (ALDE), care obţin 109 mandate, comparativ cu 69 până acum.

"Nimeni nu poate pretinde că domină scena politică", afirmă pentru AFP Sébastien Maillard, de la Institutul Delors.

"Pentru a avea o majoritate, trebuie să existe cel puţin trei (grupuri), sau mai degrabă patru, pentru o majoritate solidă. Acest lucru obligă la o coaliţie de patru, poate un contract de coaliţie" pentru familiile politice menţionate anterior, a adăugat el.

"Va fi totuşi nevoie de jumătate din coaliţie (PPE-S&D - n.r.) pentru orice. Şi dată fiind lipsa de unitate a dreptei dure, va fi întotdeauna nevoie de unul din cele două mari partide", mai spune el.

Euroscepticii, al căror avans anunţat a fost limitat, ar urma să întâmpine dificultăţi în a prezenta un front unit.

Aceste forţe antieuropene "se vor face, fără îndoială, auzite, se vor face remarcate, dar ele nu sunt suficient de organizate şi mai ales suficient de numeroase pentru a avea greutate", afirmă Maillard.

În timp ce Adunarea Naţională condusă de Marine Le Pen a făcut imediat apel la "constituirea unui grup puternic" în Parlamentul European, aceste diverse forţe eteroclite au arătat în trecut că au dificultăţi în a-şi surmonta diferenţele.

Marine Le Pen speră, împreună cu Liga lui Matteo Salvini (28 de mandate), să constituie o largă alianţă de partide naţionaliste, eurosceptice şi populiste. Grupul lor parlamentar, ENL, este cotat cu 58 de mandate (comparativ cu 37).

Însă pare dificil ca ei să reuşească să convingă alte formaţiuni să li se alăture: EFDD (Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe), din care face parte Mişcarea Cinci Stele din Italia şi la care se va alătura noul partid eurofob al lui Nigel Farage, marele învingător la alegerile din Marea Britanie (29 de locuri), sau conservatorii din grupul CRE (conservatorii britanici şi polonezii din PiS aflaţi la putere, 59 de locuri în total).

Acest reechilibru de forţe din cadrul PE ar urma să complice discuţiile care încep pentru diferitele posturi de la conducerea instituţiilor europene, deja supuse unui intens lobby politic din partea statelor membre şi a partidelor în perioade normale.

O primă discuţie dificilă se anunţă între Parlamentul European şi Consiliu, care regrupează şefi de stat şi de guvern. Primul, întărit de o rată de participare de vot de peste 50%, spune că viitorul preşedinte al CE trebuie să fie unul dintre candidaţii cap de listă.

În acest sens, liderii PPE au cerut imediat postul pentru candidatul lor, germanul Manfred Weber, un conservator al cărui profil creează diviziune.

"Jocul este deschis", spune Sébastien Maillard.

"Nicio familie politică nu este suficient de puternică pentru a-şi impune candidatul. Mă gândesc la Manfred Weber pentru creştin-democraţi sau Frans Timmermans pentru social-democraţi (...) Iar şefii de stat şi de guvern îşi doresc să îşi joace pe deplin rolul prevăzut de tratate", precizează el.

Ecuaţia este cu atât mai complicată cu cât există şi exigenţa impusă de UE privind respectarea echilibrelor politice, geografice, demografice, paritatea bărbaţi-femei în totalul posturilor de înalt nivel: în afară de Comisie, vor trebui numiţi noi preşedinţi la Consiliu şi Banca Centrală Europeană, precum şi un nou şef al diplomaţiei europene.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)