Europenii au arătat clar la urne în aceste alegeri - scrutinul cu cea mai înaltă rată de participare în 20 de ani - că Europa continuă să se sprijine, deşi mai puţin, pe conservatori, socialişti şi liberali, dar şi, în aceeaşi măsură, că Europa nu este atât de eurosceptică, aşa cum au prezis unii, scrie luni dimineaţa EFE într-o analiză care remarcă totodată şi creşterea în procente a ecologismului.

Pentru a înţelege rezultatul alegerilor europene, EFE prezintă şapte concluzii:

1. A venit vremea multipartidismului şi a consensului

Partidul Popular European (PPE) şi social-democraţii (S&D) nu vor depăşi, pentru prima dată în istoria Parlamentului European, majoritatea simplă a hemiciclului, ceea ce înseamnă că, după patru decenii în care cele două mari familii politice au fost nevoite doar să se înţeleagă între ele pentru a avansa pe marile teme, acum vine vremea consensului şi a multipartidismului. Liberalii şi ecologiştii vor fi partenerii de dans preferaţi.

2. Fantoma eurosceptică, nu atât de puternică

Ca şi în 2014, cele mai rele preziceri privind un cal troian eurosceptic, ce ar urma să explodeze în interiorul instituţiilor europene, s-au evaporat în final la numărătoarea reală a voturilor. Eurofobii au crescut cu peste 50 de mandate, dar încă sunt departe de a reprezenta un număr suficient pentru blocarea Parlamentului European. Necunoscut este viitorul conservatorilor şi reformiştilor europeni, ale căror rămăşiţe s-ar putea alia cu una din cele două familii eurosceptice deja existente, Europa Naţiunilor şi a Libertăţii şi Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe.

3. Italia şi Franţa, timpuri grele pentru europenism

Deşi euroscepticii nu au majoritatea în hemiciclul european, nu este lipsit de semnificaţie că în Italia şi Franţa, doi membri fondatori ai proiectului european, alegerile au fost câştigate în mod clar de formaţiunile populiste de extremă dreapta ale lui Matteo Salvini şi Marine Le Pen, care vizează transferul de competenţe dinspre Bruxelles către naţiuni şi îşi leagă propaganda contra UE de un spaţiu fără restricţii pentru imigraţie şi refugiaţi.

4. Ecologismul, în creştere şi factor-cheie

Germania şi Danemarca, între altele, au impulsionat rezultatele bune ale Verzilor, care adaugă aproape 20 de mandate faţă de cele de la precedentele alegeri europene. Conştiinţa ecologistă, un factor care scoate în stradă mii de tineri, în fiecare vineri, pe întreg continentul, începe să se vadă acum şi la urne. Ecologiştii, asemeni liberalilor, devin esenţiali în formarea majorităţilor în hemiciclu şi vor putea aspira la funcţii în noua distribuţie a conducerilor instituţiilor europene.

5. Conservatorii scad, inclusiv cu mandatele obţinute de suspendatul Orban

Principalul grup ca număr de mandate din Parlamentul European îşi păstrează poziţia, dar distanţa faţă de cea de-a doua familie politică se reduce în continuare. Partidul Popular European scade de la 221 mandate în 2014 la 178 în 2019, incluzând aici şi cele 13 mandate ale suspendatului Fidesz, care a obţinut peste jumătate dintre europarlamentarii din Ungaria. Fără acesta, PPE ar rămâne pe primul loc, dar doar la 13 mandate de S&D.

6. Un bloc alternativ liberal-stânga nu va fi posibil

Grupurile de stânga, ecologiste şi liberale nu reunesc 376, ci 366 mandate. Nu va fi posibilă nicio largă majoritate care să nu se bazeze pe Partidul Popular European. Conservatorii ar putea căuta o majoritate alternativă, deşi puţin probabil, cu extrema dreaptă şi populiştii. Noul joc al echilibrelor va îngreuna progresul unor reglementări blocate precum reforma dreptului de azil, lupta contra evaziunii fiscale sau legislaţia cu caracter social şi de mediu.

7. Britanicii au sancţionat la europarlamentare modul de gestionare a Brexitului

Declinul conservatorilor britanici - partidul fostului premier David Cameron, care a convocat referendumul de ieşire din UE, şi al Theresei May - confirmă sancţiunea dată de alegătorii din Regatul Unit pentru modul de gestionare a ieşirii ţării din UE, care ar urma să se producă la finalul lui octombrie, deşi pe nimeni nu ar surprinde o nouă amânare. AGERPRES/ (AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)