Alegerile europene s-ar putea transforma într-un referendum privind însăşi existenţa Uniunii Europene şi, dacă este să aibă un viitor, UE nu poate fi construită pe teamă şi austeritate, ci va trebui să-şi schimbe priorităţile de la regulile fiscale represive spre o Uniune socială, ecologică şi democratică care să fie susţinută de majoritatea cetăţenilor europeni, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES Violeta Tomic, unul dintre cei doi candidaţi ai Stângii Europene la preşedinţia Comisiei Europene.

În interviul acordat prin e-mail, Violeta Tomic trage un semnal de alarmă privind necesitatea democratizării instituţiilor europene, despre care spune că în prezent "reprezintă capitalul, nu oamenii". Ea spune că "instituţiile UE sunt bine protejate de revolta democratică a poporului" şi că familia politică din care face parte îşi propune să reducă puterea Comisiei Europene şi să transfere o parte din competenţele sale parlamentelor statelor membre şi Parlamentului European.

Pe de altă parte, candidata cap de listă a Stângii Europene vede în regulamentul care va permite suspendarea fondurilor UE în caz de "deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept", care va fi aplicat în premieră în noul cadru financiar 2021-2027, "un pas înainte spre protejarea democraţiei", necesar în contextul ascensiunii formaţiunilor de extremă dreapta, naţionaliste şi populiste. "Dacă statul de drept nu este respectat, trebuie să existe consecinţe, altfel nu rămâne nimic din Europa", afirmă ea în cadrul interviului.

În ceea ce priveşte intenţia anunţată a guvernului român de a muta ambasada României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Violeta Tomic, care a militat pentru drepturile palestinienilor în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spune că "urmarea politicii SUA ca un exemplu în această chestiune nu este ceva cu care să fiu de acord". Candidata stângii, care reaminteşte că familia sa politică militează pentru abolirea NATO, se referă la politica externă a SUA utilizând termeni precum "imperialism" şi "politică de agresiune".

Referitor la referendumul privind familia tradiţională din România, Tomic, raportoare pentru drepturile LGBTI în cadrul Consiliului Europei, afirmă că, în opinia ei şi plecând de la experienţele din Slovenia sau Croaţia, "atitudinile sociale faţă de homosexualitate sunt strâns legate de Biserica Catolică şi rezistenţa sa activă împotriva progresului în domeniul egalităţii şi drepturilor omului". În plus, ea afirmă că mare parte din Europa regresează până la "state patriarhale, tradiţionaliste şi conservatoare, ceea ce este cel puţin trist, dar în acelaşi timp implică şi faptul că luptele noastre nu sunt nici pe departe încheiate".

Nu în ultimul rând, Violeta Tomic, care a fost în ultimii 5 ani membră a parlamentului din Slovenia, afirmă că "accesul femeilor la viaţa politică şi luarea activă a deciziilor în toate segmentele muncii şi vieţii este crucială pentru viitoarele generaţii".

AGERPRES: Doamnă Tomic, Slovenia, ca parte a fostei Iugoslavii, şi România au trăit experienţa comunismului, iar unii alegători pun semnul egalităţii între stânga şi comunism. Ce valori ale Stângii Europene i-ar putea face pe cetăţenii români să voteze pentru familia dumneavoastră politică, evident alegând la urne partidul afiliat din România?
Violeta Tomic: Fosta Iugoslavie a fost mai degrabă un regim unic, nu atât de comparabil cu alte state comuniste cum pare la prima vedere. Obişnuiam să spunem că avem o versiune de umanism socialist autoguvernat. Ideea politică slovenă de "Stânga" - Levica - nu este egală cu comunismul, ci este egală cu socialismul democratic. Ideea politică a "Levica" din Slovenia este foarte clară şi simplă - scopul nostru este de a avea o societate a justiţiei sociale, o piaţă a muncii corectă, drepturi pentru muncitori şi dreptul la angajare, acces liber şi egal la sănătate şi educaţie, domnia drepturilor omului, egalitate de gen şi o societate incluzivă, fără discriminare, cu solidaritate între toate generaţiile. Principalele noastre puncte de interes sunt protecţia mediului şi justiţia climatică, descentralizarea UE, pace şi politică nonviolentă în comunitatea internaţională.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza relaţia dumneavoastră cu Partidul Socialist Român, singura formaţiune din ţara noastră afiliată Stângii Europene, şi cum vedeţi perspectivele sale electorale la alegerile europene? În general, cât de importante sunt pentru familia dumneavoastră politică ţările din fostul bloc comunist ca bazin electoral?
Violeta Tomic: Solidaritatea este una dintre valorile fundamentale ale Stângii Europene. Aşa-zisa noastră familie politică este dedicată respectului reciproc, dialogului, cooperării şi solidarităţii. Într-o oarecare măsură împărtăşim, de asemenea, o istorie similară, tradiţii, o mentalitate socială şi politică. Am moştenit valori comuniste şi socialiste comune, ceea ce este foarte specific ţărilor de la periferia Europei în prezent. Bineînţeles, există multe diferenţe între diferitele regiuni ale Europei, dar similitudinile noastre ne leagă şi ne unesc. Sper cu sinceritate că Stânga Europeană va păstra o poziţie puternică şi unită la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European şi în viitor. Vom rămâne loiali manifestului nostru, care precizează: "Suntem angajaţi faţă de valorile şi tradiţiile socialismului, comunismului şi mişcării muncitoreşti, ale feminismului, mişcării feminismului şi egalităţii de gen, ale mişcării de protecţie a mediului şi dezvoltării sustenabile, ale păcii şi solidarităţii internaţionale, ale drepturilor omului, umanismului şi antifascismului, ale gândirii progresiste şi liberale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional".

AGERPRES: Credeţi că experienţa dumneavoastră de prezentatoare de televiziune şi de actriţă vă va ajuta în dezbaterile cu ceilalţi candidaţi cap de listă? În general, credeţi că dezbaterile televizate cu candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene vor conta mai mult decât la precedentele alegeri europene?
Violeta Tomic: Sunt obişnuită să vorbesc în public şi am dobândit anumite deprinderi în precedenta mea carieră profesională în sectorul culturii. Totuşi, contextul cultural al dezbaterilor politice este mai degrabă diferit. Câteodată mi se pare că nu mai există loc pentru cultură, respect reciproc, diversitate socială şi bune maniere în orice dialog din dezbaterea politică. Nu vreau să par negativistă, dar experienţa mea este că dezbaterea politică trebuie să devină mai responsabilă şi mai inteligibilă, cu siguranţă spre binele platformei democratice. Sper ca dezbaterile televizate din acest an privind alegerile pentru PE să prilejuiască un dialog fructuos, respectuos şi democratic. Pe de altă parte, în contextul în care alte forme de media domină dezbaterea socială, sunt sigură că tehnologiile mai noi vor permite o nouă cale de acces importantă către alegerile europene.

AGERPRES: Fostul ministru grec al finanţelor Yanis Varoufakis, care candidează în Germania din partea Mişcării pentru Democraţie 2025 (DiEM25), a declarat că ''nu mai există o stângă europeană reală'', iar partidele de stânga includ facţiuni atât de diferite încât redactarea unui manifest de partid este un demers lipsit de coerenţă, prin care nu se pot atrage voturi din bazinul electoral al dreptei sau din cel al formaţiunilor progresiste. Cum răspundeţi acestor critici?
Violeta Tomic: Este în întregime opinia sa. Cred că această afirmaţie particulară nu reflectă deloc valorile Stângii Europene. Sunt convinsă că familia Stângii Europene se bazează pe valori fundamentale similare, sau chiar aceleaşi, dar se folosesc, bineînţeles, metode şi abordări diferite când vine vorba despre implementarea valorilor noastre. Aş argumenta că stânga în general a cunoscut mai degrabă un trend pozitiv spre unificare în ultimul timp, mai degrabă decât a avea vederi divergente asupra principalelor chestiuni. Mi-ar plăcea să cred că este încă destul loc pentru implementarea unui Europe mai drepte, având în prim-plan solidaritatea pentru toţi.

AGERPRES: Ca membră a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei aţi susţinut drepturile poporului palestinian. Cum percepeţi recentul anunţ făcut de premierul Viorica Dăncilă privind intenţia guvernului român de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, după modelul SUA?
Violeta Tomic: A urma politica SUA ca un exemplu în această chestiune nu este ceva cu care să fiu de acord. Noi milităm pentru o politică paşnică şi nonviolentă în comunitatea internaţională. Noi suntem pentru abolirea NATO. Noi milităm pentru ca toate ţările UE să înceteze imediat să participe la orice acţiuni militare imperialiste în lume. Decizia guvernului SUA de a-şi muta reprezentanţa diplomatică la Ierusalim este ilegală, după cum "Levica" a arătat deja. În conformitate cu rezoluţiile ONU, Ierusalimul are un statut special de "corpus-separatum", aşa că este imposibil ca oraşul să devină unilateral al cuiva; regimul trebuie adoptat consensual. Vorbim despre o încălcare a legii internaţionale. Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim dă de fapt legitimitate pretenţiilor israeliene ca Ierusalimul să devină capitala Israelului. Decizia administraţiei americane este încă una dintr-o lungă listă de acţiuni care ilustrează politica sa de agresiune.

AGERPRES: Parlamentul European şi-a adoptat recent poziţia privind un regulament care să permită suspendarea fondurilor UE în caz de "deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept". Rezoluţia a trecut cu sprijinul principalelor grupuri politice din Parlamentul European, dar eurodeputaţii din partidele de la guvernare din Polonia, Ungaria şi România au votat, de exemplu, împotrivă. Care este opinia dumneavoastră despre un astfel de regulament, care va reprezenta o premieră în UE?
Violeta Tomic: Da, Parlamentul European a adoptat o lege potrivit căreia orice obstrucţionare a statului de drept poate fi pedepsită cu tăierea sau suspendarea resurselor financiare de la bugetul UE. Acest regim urmează a fi implementat în viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. Decizia privind retragerea resurselor va fi luată de Comisia Europeană care, după ce neregulile sunt rezolvate, va face resursele disponibile din nou. Democraţia, statul de drept şi alte valori fundamentale europene sunt în prezent în pericol şi adesea atacate în UE. În special în contextul ascensiunii opiniilor politice de extremă dreapta, naţionaliste şi populiste, stânga trebuie să-şi propună să protejeze valorile solidarităţii şi ale unei Europe sociale şi văd în regulamentul în cauză un pas înainte spre protejarea democraţiei. Dacă statul de drept nu este respectat, trebuie să existe consecinţe, altfel nu rămâne nimic din Europa.

AGERPRES: Care este opinia dumneavoastră despre sistemul "Spitzenkandidat"? Împărtăşiţi opinia celor care susţin că acest sistem prezintă riscul unei concentrări a puterii în mâinile aceleiaşi familii politice europene?
Violeta Tomic: Democratizarea instituţiilor Uniunii Europene este mai mult decât necesară. Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană au autoritate absolută. Puterea politică este strâns împletită cu interesele capitalului. Acum instituţiile UE practic reprezintă capitalul, nu oamenii, şi în consecinţă vizează impunerea de mai multe restricţii pentru democraţie pentru a asigura un flux sigur şi acumularea capitalului. Instituţiile UE sunt bine protejate de revolta democratică a poporului. Ne vom propune să reducem puterea Comisiei Europene şi să transferăm o parte din competenţele sale organismelor responsabile democratic, parlamentelor statelor membre şi Parlamentului European. Cel din urmă deţine în prezent un rol în principal consultativ şi de supervizare. Vom face tot posibilul pentru a asigura un rol legislativ Parlamentului European. Restricţiile asupra procesului democratic de luare a deciziilor în UE urmează scopul de a impune politici neoliberale. Într-un astfel de context, extrema dreaptă capătă autoritate, în timp ce naţionalismul, rasismul, xenofobia şi tot felul de tipuri de ură sunt în creştere. Stânga refuză să permită un alt val de repetare a istoriei şi, de aceea, vom lupta din greu împotriva acestui lucru.

AGERPRES: Comisia Europeană şi Consiliul European nu au avut niciodată preşedinţi femei, iar Parlamentul European a avut o femeie la conducerea sa doar în două rânduri: 1979-1982 (Simone Veil) şi 1999-2001 (Nicole Fontaine). În prezent, puţin peste o treime dintre membrii Parlamentului European sunt femei. Vă aşteptaţi la o creştere a acestei proporţii în urma alegerilor europarlamentare din 23-26 mai?
Violeta Tomic: Da, întotdeauna aştept şi sper ca femeile să ia parte în mod egal la viaţa politică. Toate trebuie să facem acest lucru! Accesul femeilor la viaţa politică şi luarea activă a deciziilor în toate segmentele muncii şi vieţii este crucială pentru viitoarele generaţii. În parlamentele şi guvernele statelor membre UE participarea femeilor este slabă. Numai şase din 28 de parlamente din UE sunt conduse de femei. Şapte din zece deputaţi sunt bărbaţi. Proporţia femeilor ministru în UE este mai mică de o treime. Egalitatea de gen este una dintre cele mai sensibile zone ale UE. Inegalitatea de şanse pentru femei rămâne la fel sau chiar se înrăutăţeşte. Astăzi, o femeie este plătită în medie în UE cu 16% mai puţin decât un bărbat. Inegalitatea de o viaţă în materie de salarii duce la diferenţe şi mai mari la nivelul pensiilor, iar pensiile femeilor pot fi cu peste 35% mai mici decât cele ale bărbaţilor. Drept rezultat, femeile din UE sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie şi excluziune socială.

AGERPRES: Tema statutului şi drepturilor persoanelor LGBTI este una tot mai importantă la nivel european. În România a avut loc în cursul anului trecut un referendum privind familia tradiţională, dar nu a fost validat din cauza lipsei de cvorum. Acest referendum a fost politizat excesiv, iar în cursul campaniei au fost folosite imagini şi mesaje considerate mincinoase de membrii comunităţii LGBTI şi reprezentanţii ONG-urilor. Care ar fi explicaţia, în opinia dumneavoastră, şi care este mesajul dumneavoastră în această privinţă?
Violeta Tomic: Subiectul drepturilor LGBT are o lungă istorie în UE. Tratatul privind funcţionarea UE are prevederi pentru combaterea discriminării pe motive de orientare sexuală, la articolele 10 şi 19. Aceste prevederi au fost stipulate de "Tratatul de la Amsterdam" din 1999. În plus, articolul 21 al Cartei drepturilor fundamentale prevede că "orice discriminare bazată pe orice motiv precum (...) orientarea sexuală va fi interzisă".

O directivă-cadru din 2000 a obligat toate statele UE să adopte, în termen de trei ani, legislaţie antidiscriminare în domeniul încadrării în muncă. Acea legislaţie a trebuit să includă prevederi pentru a proteja oamenii de discriminare pe baza orientării sexuale.

Mai recent a existat o discuţie privind identitatea de gen şi drepturile persoanelor transgen. În februarie acest an, PE a adoptat o rezoluţie istorică privind drepturile persoanelor intersexuale. În Slovenia am avut o experienţă similară cu cea din România, dar şi din Croaţia, în ceea ce priveşte legalizarea căsătoriei persoanelor de acelaşi sex. Mai multe referendumuri publice au fost iniţiate de politicieni religioşi de dreapta, care s-au opus ferm drepturilor LGBT. Abia în 2017, după peste 20 de ani de luptă pentru drepturile omului, "Legea privind uniunile civile" a intrat în vigoare, ca urmare a unei iniţiative legislative a "Levica". Cred că atitudinile sociale faţă de homosexualitate sunt strâns legate de Biserica Catolică şi rezistenţa sa activă împotriva progresului în domeniul egalităţii şi drepturilor omului. Mare parte din Europa regresează până la state patriarhale, tradiţionaliste şi conservatoare, ceea ce este cel puţin trist, dar în acelaşi timp implică şi faptul că luptele noastre nu sunt nici pe departe încheiate.

AGERPRES: Dacă mâine ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European în România, care ar fi mesajul pe care l-aţi transmite cetăţenilor români?
Violeta Tomic: Alegerile viitoare s-ar putea transforma într-un referendum privind însăşi existenţa Uniunii Europene. În ultimii câţiva ani, partidele de extrema dreaptă au avut un succes deosebit în consolidarea lor şi a reţelelor adiacente. Este clar că Uniunea Europeană de astăzi, cu dogma ei privind piaţa internă şi politicile neoliberale asociate, a jucat un rol major în această evoluţie. Dacă este să avem un viitor, UE trebuie să fie legată încă o dată de bunăstarea socială şi iniţiativele de pace. Nu poate fi construită pe teamă şi austeritate. Ea poate supravieţui numai dacă este susţinută de majoritatea oamenilor din statele membre. Pentru a câştiga din nou sprijinul lor, va trebui să-şi schimbe priorităţile de la regulile fiscale represive spre o Uniune socială, ecologică şi democratică care funcţionează pentru toţi.

AGERPRES: Un stat membru ar putea părăsi în premieră Uniunea Europeană în acest an, în statele cele mai vechi ale UE se vorbeşte despre o Europă cu mai multe viteze şi tot timpul se vehiculează noi pericole care ar ameninţa Uniunea. Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai mari ameninţări pentru integritatea şi sistemul de valori ale UE?
Violeta Tomic: O Europă cu mai multe viteze este, din nefericire, o realitate în actualele condiţii, dar nu poate fi o soluţie; această idee este acum susţinută numai de statele membre conservatoare. Pentru "Levica", o UE cu mai multe viteze nu trebuie să existe. Pentru noi nu există nicio divizare între statele membre vechi şi cele noi, nu trebuie să existe o astfel de ierarhie. De asemenea, susţinem puternic descentralizarea Uniunii Europene. Mottoul nostru este fără centru şi fără periferie. Cum putem vorbi despre valori comune europene dacă problema egalităţii între statele membre revine din nou şi din nou? AGERPRES/(AS - autori: Florin Ştefan, Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: (c) www.european-left.org