Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, transmite Reuters.

În opinia sa, instituţiile UE trebuie să fi conduse în următorii cinci ani de oficiali competenţi şi puternici, indiferent de naţionalitatea lor, care să fie aleşi de liderii statelor UE, şi nu de Parlamentul European.

''Nu sunt obsedat de problema naţionalităţii. Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios'', a afirmat Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu.

El a adăugat că nu se simte constrâns juridic de procesul prin care partidele politice din Parlamentul European, nu liderii statelor membre ale UE, ar decide titularul funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene, aşa cum s-a întâmplat în trecut.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al eurodeputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului. În cazul PPE, acest candidat ''cap de listă'' a fost desemnat, prin votul delegaţilor într-un congres desfăşurat la Helsinki, germanul Manfred Weber.

Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)