#europarlamentare2019 Cine sunt candidaţii 'cap de listă' ai principalelor partide europene
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European s-a încheiat pe 18 aprilie 2019.
După alegerea membrilor Parlamentului European pentru perioada 2019-2024, la 2 iulie va începe a noua legislatură a PE, iar deputaţii europeni se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Eurodeputaţii îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare.
Conform Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.
Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE şi să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului.
Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidaţii "cap de listă" ar urma să fie ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către şefii de stat şi de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene. Aşa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul "cap de listă" al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit preşedinte al Comisiei Europene.
Majoritatea partidelor politice europene şi-au desemnat la finalul lui 2018 şi în primele luni din 2019 candidaţii "cap de listă" pentru preşedinţia Comisiei Europene. Postul de preşedinte al Comisiei Europene este considerat unul dintre cele mai importante din arhitectura Uniunii. Rolul executivului comunitar de a veghea la respectarea tratatelor UE, de a elabora iniţiative legislative şi de a negocia acorduri cu ţări terţe, de exemplu în domeniul comercial.
Partidul Popular European (PPE) l-a ales pe Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin-Sociale, drept candidat "cap de listă" pentru alegerile europene, în cadrul congresului PPE desfăşurat la Helsinki în 8 noiembrie 2018. Weber, în vârstă de 46 de ani, şi-a început cariera politică în parlamentul regional în 2002 şi a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcţia de lider al grupului PPE.
Foto: (c) PHILIPP GUELLAND / EPA
Dacă va deveni preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024, Manfred Weber va fi al doilea german care ocupă această funcţie, după Walter Hallstein, care a fost prima persoană din acest post, în perioada 1958-1967. La acea vreme, Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene, avea numai şase state membre - Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.
Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA
Olandezul Frans Timmermans (57 de ani) a fost desemnat oficial "cap de listă" al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) în congresul PES organizat la Lisabona în 7-8 decembrie 2018. Timmermans deţine în prezent funcţia de prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru afaceri europene, iar din 2012 până în 2014 a deţinut funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Mark Rutte.
Sursa foto: Jan Zahradil / Facebook
Jan Zahradil (Cehia) a fost desemnat "cap de listă" al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE) în data de 14 noiembrie 2018. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este liderul grupului europarlamentar al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). De asemenea, el este şi preşedinte al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în Parlamentul European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaţilor din Republica Cehă.
Sursa foto: ALDE Party / Flickr.com
În timpul unei reuniuni desfăşurate la 21 martie la Bruxelles, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi-a desemnat echipa formată din şapte candidaţi, numită Echipa Europa (Team Europe). Aceşti candidaţi sunt Nicola Beer (49 de ani, membru al parlamentului german din 2017), italianca Emma Bonino (71 de ani, senator pentru Roma), slovena Violeta Bulc (55 de ani, comisar european pentru transporturi începând din 2014), Katalin Cseh (30 de ani, fondator şi lider al partidului ungar Momentum Mozgalom), spaniolul Luis Garicano (52 de ani), fostul premier belgian Guy Verhofstadt (66 de ani, actual lider al grupului europarlamentar al ALDE) şi daneza Margrethe Vestager (51 de ani, în prezent comisar european pentru concurenţă).
Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA
Ska Keller (37 de ani) şi Bas Eickhout (42 de ani) sunt cei doi "capi de listă" ai Partidului Verzilor Europeni anunţaţi cu ocazia congresului organizat în 23-25 noiembrie 2018 la Berlin. Germanca Ska Keller, co-preşedinte al grupului Verzilor din PE, a devenit eurodeputată pentru prima oară in 2009 şi a fost "cap de listă" al Verzilor Europeni şi la alegerile europarlamentare din 2014. Colegul său Bas Eickhout, olandez, este membru al Parlamentului European din 2009.
Sursa foto: Party of the European Left / Facebook
Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomic (56 de ani) şi Nico Cue (62 de ani) drept candidaţi "cap de listă". Tomic este membră a parlamentului sloven începând din 2014 şi vice-coordonator al partidului naţional Levica. Belgianul Nico Cue este figura centrală a mişcării sindicale valone şi internaţionale şi a fost secretar general al muncitorilor din siderurgie în sindicatul FGTB (Federation Generale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.
Pe 15 mai la ora locală 21:00 (19:00 GMT), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaţilor ''cap de listă'' în sala de plen de la Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată şi transmisă de către Eurovision - Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Uniunea Europeană, 'îngrijorată' de noul plan israelian pentru Fâșia Gaza, face apel la 'reținere'
Uniunea Europeană este 'îngrijorată' de noul plan israelian privind 'cucerirea' Fâșiei Gaza și face apel să se dea dovadă de 'cea mai mare reținere', a declarat luni un purtător de cuvânt al serviciului său diplomatic, relatează AFP. 'Uniunea Europeană este îngrijorată de extinderea prevăzută a operațiunii fo
Franța: Ministerul de Interne înăsprește criteriile de naturalizare a străinilor
Ministrul de interne francez, Bruno Retailleau, a prezentat luni un nou ordin ce vizează înăsprirea criteriilor de naturalizare a străinilor, în materie de respectare a legilor, cunoaștere a limbii franceze și inserție pe piața muncii, transmite AFP. 'Această circulară reprezintă o ruptură', dar 'nu cu dreptul nostru', a subliniat R
O jurnalistă rusă, care risca ani grei de închisoare pentru criticile împotriva invaziei în #Ucraina, exfiltrată în Franța de RSF
Jurnalista rusă Ekaterina Barabaș, critic de cinema - care risca până la zece ani de închisoare pentru că a denunțat războiul dus de Moscova în Ucraina -a fost exfiltrată prin țări terțe, în Franța de către Reporters sans frontieres (RSF- Reporteri fără frontiere), a anunțat luni această organizație neguvernamentală în cadrul unei conferințe de
Trei civili uciși în atacuri cu drone ucrainene în regiunea rusă Kursk
Atacuri cu drone ucrainene au ucis luni trei civili în regiunea rusă Kursk, a anunțat guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Hinștein, relatează AFP. Forțele ucrainene au lansat un atac surpriză asupra teritoriului de la granița cu Ucraina în august 2024, cucerind aproximativ 1.400 de kilometri pătrați. Armata rusă desfășoară o ofensivă la s
Iranul afirmă că poziția sa față de negocierile cu SUA cu privire la programul nuclear rămâne neschimbată
Iranul rămâne angajat față de diplomație cu Statele Unite, a indicat luni guvernul de la Teheran, după ce a patra rundă de negocieri cu Washingtonul cu privire la programul nuclear, prevăzută să aibă loc pe 3 mai la Roma, a fost amânată din 'motive logistice', transmite Reuters. 'Noi ne-am anunțat angajamentul de a continua pe calea dia
Kremlinul afirmă că este necesară o întâlnire Trump-Putin
Kremlinul a declarat luni, referitor la o eventuală întrevedere în Arabia Saudită între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, că o întâlnire între cei doi este necesară, dar a precizat că liderul rus nu are prevăzută nicio deplasare în Orientul Mijlociu pentru jumătatea acestei luni, transmite Reuters.
UE vrea să investească 500 de milioane de euro pentru a atrage cercetători
Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen vor să-i atragă pe cercetătorii străini - amenințați în special în SUA de politicile administrației Trump - organizând în acest scop luni la Paris conferința Choose Europe for Science, relatează AFP. Președinta Comisiei Europene a anunțat în cadrul conferinței că Uniunea Eur
Mișcarea Hamas acuză Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic''
Mișcarea islamistă palestiniană Hamas a acuzat luni Israelul că utilizează ajutorul umanitar ca mijloc de ''șantaj politic'' și că este responsabil pentru ''agravarea catastrofei umanitare'' din Fâșia Gaza, informează France Presse. ''Respingem utilizarea ajutorului umanitar ca un mijloc de șantaj
Președintele Kenyei a scăpat nevătămat după ce o persoană din public a aruncat cu un pantof în el la un miting
Președintele kenyan William Ruto a reușit să se ferească de o lovitură cu un pantof: el a parat obiectul de încălțăminte cu brațul la un miting în provincia Migori din estul țării, relatează luni agenția Reuters. El a ținut duminică un discurs despre costul vieții în Kenya, subiect care a iritat publicul și l-a obligat pe șef
Tensiuni India-Pakistan: Armata pakistaneză a efectuat încă un test cu rachete
Armata pakistaneză a anunțat luni că a efectuat un test de lansare de rachete, al doilea în două zile, pe fondul tensiunilor în creștere cu India vecină, relatează AFP. ''Pakistanul a efectuat astăzi un test reușit de lansare a unei rachete Fattah, cu o rază de acțiune de 120 km'', a informat armata într-un co
Boris Pistorius, care susține #Ucraina, rămâne ministru al apărării în noul guvern al Germaniei (comentariu AFP)
Ministrul german al apărării Boris Pistorius, care a susținut ferm Ucraina în războiul cu Rusia, își va păstra portofoliul și în viitorul guvern de la Berlin, anunță luni AFP. În noua formulă guvernamentală, care va fi oficializată marți, Pistorius va coordona un program nou și amplu de reînarmare a Germaniei, cu
Noul plan al guvernului israelian ''sacrifică'' ostaticii din Gaza, denunță Forumul familiilor ostaticilor
Forumul familiilor, cea mai mare asociație din Israel a apropiaților ostaticilor, a acuzat luni guvernul israelian că ''îi sacrifică'' pe ostaticii ținuți în Gaza, după aprobarea unei extinderi a ofensivei israeliene în teritoriul palestinian, informează AFP. Acest
Militari din NATO și din #Ucraina participă la evenimentele de la Londra consacrate Zilei Victoriei în Europa
Mii de oameni erau așteptați luni pe străzile din centrul capitalei britanice Londra, într-o zi de sărbătoare legală, la debutul unei serii de evenimente care marchează împlinirea a 80 de ani de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial în Europa, VE Day (Ziua Victoriei în Europa), relatează dpa. Forțe armate
Rwanda discută cu Washingtonul în legătură cu primirea de migranți deportați de SUA
Autoritățile de la Kigali și Washington au început discuții referitoare la primirea de către Rwanda a unor imigranți deportați din Statele Unite, a anunțat duminică ministrul de externe rwandez Olivier Nduhungirehe, transmite luni Reuters. ''Suntem în discuții cu Statele Unite'', a spus Nduhungirehe într-un in
Parlamentul European și-a înăsprit de la 1 mai regulile privind activitățile de lobby
Parlamentul European și-a înăsprit regulile privind activitățile de lobby, la peste doi ani după scandalul Qatargate, care a fost urmat de una dintre cele mai mari investigații de corupție care a afectat Uniunea Europeană, relatează luni Politico