#europarlamentare2019 Cine sunt candidaţii 'cap de listă' ai principalelor partide europene
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot îşi vor alege, în perioada 23-26 mai, reprezentanţii în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European s-a încheiat pe 18 aprilie 2019.
După alegerea membrilor Parlamentului European pentru perioada 2019-2024, la 2 iulie va începe a noua legislatură a PE, iar deputaţii europeni se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Eurodeputaţii îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare.
Conform Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.
Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE şi să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului.
Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Pe baza rezultatelor alegerilor europene, unul dintre candidaţii "cap de listă" ar urma să fie ales preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European, după ce este propus în mod oficial de către şefii de stat şi de guvern, care vor lua în considerare rezultatele alegerilor europene. Aşa s-a întâmplat pentru prima dată în 2014, când candidatul "cap de listă" al Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, a fost numit preşedinte al Comisiei Europene.
Majoritatea partidelor politice europene şi-au desemnat la finalul lui 2018 şi în primele luni din 2019 candidaţii "cap de listă" pentru preşedinţia Comisiei Europene. Postul de preşedinte al Comisiei Europene este considerat unul dintre cele mai importante din arhitectura Uniunii. Rolul executivului comunitar de a veghea la respectarea tratatelor UE, de a elabora iniţiative legislative şi de a negocia acorduri cu ţări terţe, de exemplu în domeniul comercial.
Partidul Popular European (PPE) l-a ales pe Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin-Sociale, drept candidat "cap de listă" pentru alegerile europene, în cadrul congresului PPE desfăşurat la Helsinki în 8 noiembrie 2018. Weber, în vârstă de 46 de ani, şi-a început cariera politică în parlamentul regional în 2002 şi a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcţia de lider al grupului PPE.
Foto: (c) PHILIPP GUELLAND / EPA
Dacă va deveni preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024, Manfred Weber va fi al doilea german care ocupă această funcţie, după Walter Hallstein, care a fost prima persoană din acest post, în perioada 1958-1967. La acea vreme, Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene, avea numai şase state membre - Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.
Foto: (c) STEPHANIE LECOCQ / EPA
Olandezul Frans Timmermans (57 de ani) a fost desemnat oficial "cap de listă" al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) în congresul PES organizat la Lisabona în 7-8 decembrie 2018. Timmermans deţine în prezent funcţia de prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru afaceri europene, iar din 2012 până în 2014 a deţinut funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Mark Rutte.
Sursa foto: Jan Zahradil / Facebook
Jan Zahradil (Cehia) a fost desemnat "cap de listă" al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE) în data de 14 noiembrie 2018. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este liderul grupului europarlamentar al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). De asemenea, el este şi preşedinte al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în Parlamentul European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaţilor din Republica Cehă.
Sursa foto: ALDE Party / Flickr.com
În timpul unei reuniuni desfăşurate la 21 martie la Bruxelles, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi-a desemnat echipa formată din şapte candidaţi, numită Echipa Europa (Team Europe). Aceşti candidaţi sunt Nicola Beer (49 de ani, membru al parlamentului german din 2017), italianca Emma Bonino (71 de ani, senator pentru Roma), slovena Violeta Bulc (55 de ani, comisar european pentru transporturi începând din 2014), Katalin Cseh (30 de ani, fondator şi lider al partidului ungar Momentum Mozgalom), spaniolul Luis Garicano (52 de ani), fostul premier belgian Guy Verhofstadt (66 de ani, actual lider al grupului europarlamentar al ALDE) şi daneza Margrethe Vestager (51 de ani, în prezent comisar european pentru concurenţă).
Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA
Ska Keller (37 de ani) şi Bas Eickhout (42 de ani) sunt cei doi "capi de listă" ai Partidului Verzilor Europeni anunţaţi cu ocazia congresului organizat în 23-25 noiembrie 2018 la Berlin. Germanca Ska Keller, co-preşedinte al grupului Verzilor din PE, a devenit eurodeputată pentru prima oară in 2009 şi a fost "cap de listă" al Verzilor Europeni şi la alegerile europarlamentare din 2014. Colegul său Bas Eickhout, olandez, este membru al Parlamentului European din 2009.
Sursa foto: Party of the European Left / Facebook
Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomic (56 de ani) şi Nico Cue (62 de ani) drept candidaţi "cap de listă". Tomic este membră a parlamentului sloven începând din 2014 şi vice-coordonator al partidului naţional Levica. Belgianul Nico Cue este figura centrală a mişcării sindicale valone şi internaţionale şi a fost secretar general al muncitorilor din siderurgie în sindicatul FGTB (Federation Generale du Travail de Belgique) timp de 12 ani.
Pe 15 mai la ora locală 21:00 (19:00 GMT), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaţilor ''cap de listă'' în sala de plen de la Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată şi transmisă de către Eurovision - Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trump amenință 'să pulverizeze' Omanul într-o aparentă confuzie
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri că va 'pulveriza' Omanul, un aliat al Statelor Unite, confundând, se pare, sultanatul din Peninsula Arabică cu Iranul, notează AFP. Președintele Statelor Unite american a mai confundat Iranul și Venezuela în timpul aceleiași intervenții publice, cu ocazia unei ședințe
Justiția din Germania o condamnă la 13 ani de închisoare pe o militantă a Grupului Baader-Meinhof din Facțiunea Armata Roșie
O instanță din Germania a condamnat-o miercuri pe Daniela Klette, în vârstă de 67 de ani, la 13 ani de închisoare pentru mai multe jafuri armate și o tentativă de răpire, informează Reuters, care menționează apartenența femeii la o cunoscută grupare teroristă de extremă stânga Facțiunea Armata Roșie (RAF, Rote Armee Fraktion).
Norvegia va beneficia de umbrela nucleară franceză
Norvegia va beneficia de umbrela nucleară a Franței, a declarat miercuri premierul Jonas Gahr Store agenției norvegiene de presă NTB, preluată de Reuters. Store a făcut miercuri după-amiază o vizită la Paris, pentru a discuta direct cu președintele francez Emmanuel Macron și a semna un nou acord bilateral de apărare. Conform prim-ministrului,
ONU trage un semnal de alarmă în ce privește uciderea de către Israel de palestinieni în apropiere de linia de armistițiu
Aproximativ o treime dintre palestinienii uciși de Israel de la armistițiul din octombrie se aflau în zone apropiate de linia de armistițiu a armatei cu Hamas, ceea ce ridică preocupări că militarii ar putea trage în civili doar pentru că se apropie de zonă, a atenționat Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR)
Zelenski cere Statelor Unite mai multe rachete antiaeriene pentru #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, informează miercuri AFP și Reuters. Într-o scrisoare adresată marți președintelui Donald Trump și Congresului SUA, liderul de la Kiev arată că rachetele Patriot PAC-3 și lansatoarele sunt 'un instrument
Keir Starmer și Donald Tusk au semnat un tratat de securitate și apărare în contextul 'provocării' reprezentate de Rusia
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a semnat miercuri cu omologul său polonez Donald Tusk un tratat care întărește cooperarea între cele două țări în materie de securitate și apărare, pentru a face față 'provocării' reprezentate de Rusia, relatează AFP. Acest tratat a fost semnat la un an după un tratat de prietenie
BTA: De la Paris, premierul bulgar îndeamnă Europa să regândească strategia față de războiul din Ucraina
Prim-ministrul bulgar Rumen Radev consideră că Europa este în întârziere în eforturile sale de a începe negocieri cu Rusia și trebuie să facă o reevaluare foarte rapidă a strategiei sale și a abordării conflictului cu Ucraina. Urmărirea unei strategii de 'pace prin putere' și încercările de a obține
Canada va cumpăra avioane de alertă timpurie de la Suedia, în locul modelului american
Canada, care susține că vrea să-și reducă dependența de firmele americane de apărare, a anunțat miercuri planuri de a achiziționa o flotă de avioane de alertă timpurie de la grupul suedez Saab și nu de la competitorul american Boeing, relatează Reuters. Prim-ministrul Mark Carney a spus că țara sa va opta pentru GlobalEye de la Saab, care este
Lidera opoziției din Taiwan va vizita SUA, pentru a explica abordarea pașnică a partidului său
Lidera opoziției taiwaneze, Cheng Li-wun, care se împotrivește creșterii 'excesive' a cheltuielilor militare ale Taiwanului, a confirmat miercuri o vizită în SUA în perioada 1-16 iunie, la două luni după întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping și după vizita efectuată la jumătatea acestei luni în China de președinte
Franța/Apel în dosarul finanțării din Libia a campaniei prezidențiale din 2007:Avocații lui Sarkozy cer achitarea
Avocații fostului președinte francez Nicolas Sarkozy au cerut marți achitarea clientului lor în procesul de apel privind finanțarea libiană a campaniei sale pentru alegerile prezidențiale din 2007, informează AFP și dpa. 'Nicolas Sarkozy trebuie achitat pentru că este nevinovat', a declarat Tristan Gautier la tribunalul din Paris
Finlanda are suspiciuni că un avion militar rus i-a violat spațiul aerian pentru a evita o furtună
Forțele aeriene finlandeze au anunțat miercuri că au suspiciuni că un avion militar rus a violat spațiul aerian finlandez în timp ce încerca să evite o furtună în Golful Finlandei, relatează Reuters. Forțele aeriene au răspuns incidentului cu un zbor operațional, potrivit armatei, care a precizat că incidentul s-a produs &ici
Franța: Comisia de specialitate din Senat cere 14 miliarde de euro în plus pentru armată până în 2030
Senatul francez a propus miercuri creșterea efortului bugetar pentru armată, votând în comisia de specialitate o anvelopă de 14 miliarde de euro suplimentare până în 2030, în plus față de cele 436 de miliarde solicitate de guvern prin actualizarea legii de programare militară, relatează AFP. Într-un context
Rusia avertizează în scris Armenia că nu îi va mai furniza petrol și gaze ieftine dacă va continua apropierea de UE
Autoritățile ruse au transmis miercuri Armeniei o scrisoare prin care înștiințează această țară că îi va suspenda livrările de petrol și gaze în condiții preferențiale dacă guvernul de la Erevan continuă apropierea de UE, relatează agențiile Reuters și EFE. 'Pe 27 mai, ambasada Rusiei a transmis oficial părții armene scri
Serbia va începe să asambleze roboți umanoizi în luna iulie, anunță președintele Vucic
Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat miercuri la Jiaxing, în China, că Serbia va începe producția de roboți între 10 și 20 iulie și că, în două luni, Serbia va avea roboți umanoizi, ceva ce nu avea nicio altă țară europeană, relatează Tanjug. În cea de a patra zi a vizitei sale oficiale în Chin
Papa Leon al XIV-lea, despre războiul din #Ucraina: Oricând rachetele și dronele cad, se prăbușesc și speranțele
Papa Leon al XIV-lea a deplâns miercuri o 'puternică intensificare' a războiului în Ucraina în timpul audienței sale săptămânale, declarând în fața pelerinilor adunați în Piața Sfântul Petru că vrea să-și exprime 'apropierea' față de cei care au avut de suferit, relatează Ansa și Reuters.