"Sute de kilometri" suplimentari de zid vor fi construiţi la frontiera de sud a SUA înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale, datorită "urgenţei naţionale" decretate de preşedintele Donald Trump, a declarat duminică un consilier apropiat al liderului american, informează AFP.

"Avem deja circa 120 de mile (200 de km) în construcţie. Cu fondurile suplimentare pe care le vom debloca, vom ajunge la câteva sute de mile (...) până la sfârşitul viitorului an fiscal", în septembrie 2020, a declarat consilierul pe probleme politice al Casei Albe, Stephen Miller, la postul de televiziune Fox.

Donald Trump, care nu-şi ascunde dorinţa de a candida din nou în noiembrie 2020, a promis în timpul campaniei din 2016 că va ordona construirea unui zid lung de circa 3.200 de kilometri la frontiera cu Mexicul, singurul mijloc, potrivit lui, de a stăvili imigraţia ilegală din America Centrală.

Circa o treime din această frontieră a fost deja securizată de un zid, cu bariere sau sârmă ghimpată. La sfârşitul lui 2018, preşedintele republican a cerut Congresului SUA 5,7 miliarde de dolari pentru a acoperi alţi 377 de kilometri, dar s-a lovit de refuzul democraţilor.

După un lung conflict şi mai mult de o lună de paralizie a administraţiilor federale, Donald Trump a acceptat în cele din urmă să semneze o lege de finanţare care prevede doar 1,4 miliarde de dolari pentru întărirea zidului pe o distanţă de 88 de kilometri.

Deloc hotărât să arunce mănuşa, Trump a proclamat vineri construirea zidului drept "urgenţă naţională", ceea ce ar trebui să-i permită să ocolească decizia Congresului pentru a folosi bani inclusiv de la bugetul armatei.

Liderii opoziţiei democrate au denunţat imediat o iniţiativă anticonstituţională. Ei au negat că ar exista o urgenţă umanitară sau de securitate la frontieră care să impună o astfel de măsură extremă. Iniţiativa prezidenţială, lansată după săptămâni de tergiversări şi criticată de democraţi, nu este una acceptată în unanimitate nici în tabăra republicană.

Opozanţii lui Donald Trump văd în această decizie o manevră politică a unui preşedinte slăbit de pierderea Camerei Reprezentanţilor în noiembrie şi pasul înapoi făcut la finalul lui ianuarie după disputa avută cu democraţii privind măsurile care se impun împotriva imigraţiei.

Mai mulţi preşedinţi ai SUA au recurs în trecut la aceste mijloace excepţionale, dar în circumstanţe foarte diferite şi mult mai puţin controversate. Jimmy Carter a decretat urgenţă naţională după luarea de ostatici de la ambasada americană din Teheran în 1979. George W. Bush a făcut acest lucru după atentatele de la 11 septembrie 2001, iar Barack Obama cu prilejul epidemiei de gripă H1N1.

În orice caz, Stephen Miller a declarat că preşedintele Trump va face totul pentru a se opune Congresului în problema zidului de la frontiera sudică. "Preşedintele îşi va apăra declaraţia privind urgenţa naţională, vă garantez", a spus el.

O bătălie a fost de asemenea angajată în faţa tribunalelor, cu recursuri ale statelor New York, California sau a puternicii organizaţii de apărare a drepturilor civile ACLU împotriva promulgării urgenţei. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)