''Sute de kilometri'' de zid vor fi construiţi la frontiera cu Mexicul până în 2020 (consilier al lui Donald Trump)
"Sute de kilometri" suplimentari de zid vor fi construiţi la frontiera de sud a SUA înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale, datorită "urgenţei naţionale" decretate de preşedintele Donald Trump, a declarat duminică un consilier apropiat al liderului american, informează AFP.
"Avem deja circa 120 de mile (200 de km) în construcţie. Cu fondurile suplimentare pe care le vom debloca, vom ajunge la câteva sute de mile (...) până la sfârşitul viitorului an fiscal", în septembrie 2020, a declarat consilierul pe probleme politice al Casei Albe, Stephen Miller, la postul de televiziune Fox.
Donald Trump, care nu-şi ascunde dorinţa de a candida din nou în noiembrie 2020, a promis în timpul campaniei din 2016 că va ordona construirea unui zid lung de circa 3.200 de kilometri la frontiera cu Mexicul, singurul mijloc, potrivit lui, de a stăvili imigraţia ilegală din America Centrală.
Circa o treime din această frontieră a fost deja securizată de un zid, cu bariere sau sârmă ghimpată. La sfârşitul lui 2018, preşedintele republican a cerut Congresului SUA 5,7 miliarde de dolari pentru a acoperi alţi 377 de kilometri, dar s-a lovit de refuzul democraţilor.
După un lung conflict şi mai mult de o lună de paralizie a administraţiilor federale, Donald Trump a acceptat în cele din urmă să semneze o lege de finanţare care prevede doar 1,4 miliarde de dolari pentru întărirea zidului pe o distanţă de 88 de kilometri.
Deloc hotărât să arunce mănuşa, Trump a proclamat vineri construirea zidului drept "urgenţă naţională", ceea ce ar trebui să-i permită să ocolească decizia Congresului pentru a folosi bani inclusiv de la bugetul armatei.
Liderii opoziţiei democrate au denunţat imediat o iniţiativă anticonstituţională. Ei au negat că ar exista o urgenţă umanitară sau de securitate la frontieră care să impună o astfel de măsură extremă. Iniţiativa prezidenţială, lansată după săptămâni de tergiversări şi criticată de democraţi, nu este una acceptată în unanimitate nici în tabăra republicană.
Opozanţii lui Donald Trump văd în această decizie o manevră politică a unui preşedinte slăbit de pierderea Camerei Reprezentanţilor în noiembrie şi pasul înapoi făcut la finalul lui ianuarie după disputa avută cu democraţii privind măsurile care se impun împotriva imigraţiei.
Mai mulţi preşedinţi ai SUA au recurs în trecut la aceste mijloace excepţionale, dar în circumstanţe foarte diferite şi mult mai puţin controversate. Jimmy Carter a decretat urgenţă naţională după luarea de ostatici de la ambasada americană din Teheran în 1979. George W. Bush a făcut acest lucru după atentatele de la 11 septembrie 2001, iar Barack Obama cu prilejul epidemiei de gripă H1N1.
În orice caz, Stephen Miller a declarat că preşedintele Trump va face totul pentru a se opune Congresului în problema zidului de la frontiera sudică. "Preşedintele îşi va apăra declaraţia privind urgenţa naţională, vă garantez", a spus el.
O bătălie a fost de asemenea angajată în faţa tribunalelor, cu recursuri ale statelor New York, California sau a puternicii organizaţii de apărare a drepturilor civile ACLU împotriva promulgării urgenţei. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Italia: Un tânăr de 22 de ani a fost arestat sub bănuiala că pregătea un atac în numele organizației Stat Islamic
Poliția din Reggio Emilia și Bologna a arestat un bărbat italian în vârstă de 22 de ani de origine marocană, acuzat că a încercat să facă recrutări în scop terorist, inclusiv terorism internațional, au indicat luni surse judiciare citate de ANSA. Potrivit anchetatorilor, săptămâna trecută tânărul și-ar fi ex
Spania: Felipe Gonzalez, figură istorică a stângii, cere organizarea de alegeri anticipate
Fostul premier socialist spaniol Felipe Gonzalez a făcut apel luni la organizarea de alegeri legislative anticipate, la câteva zile după ce justiția a anunțat că unul dintre succesorii săi, José Luis Rodriguez Zapatero, este urmărit penal pentru trafic de influență, o premieră în Spania, relatează AFP. Următoarele alegeri su
Poliția cehă reține un înalt ierarh rus care avea în automobil o substanță suspectă
Poliția cehă l-a reținut duminică pe mitropolitul ortodox rus Hilarion, în automobilul căruia s-au găsit la un control patru recipiente cu o substanță albă, au anunțat luni reprezentanții fostului ierarh, conform AFP. Pe contul de Telegram al lui Hilarion a apărut un comunicat în care se precizează că polițiștii din Cehia au găsit
Bolivia: Pe fondul crizei politico-economice în creștere, șeful statului își reduce la jumătate salariul
Președintele bolivian Rodrigo Paz a declarat luni că își va reduce la jumătate salariul și la fel pe cel al miniștrilor din cabinet, pe fondul crizei politice în creștere, marcată de proteste și apeluri la demisia șefului statului, relatează Reuters. Vorbind la un eveniment din Sucre, capitala constituțională a țării, Rodrigo Paz a
Xi Jinping se pronunță pentru întărirea cooperării cu Serbia, cu prilejul unei vizite a lui Aleksandar Vucic la Beijing
Președintele chinez Xi Jinping a făcut apel luni la o întărire a cooperării cu Serbia în domeniile inteligenței artificiale, energiei și infrastructurilor, pe marginea vizitei în China a omologului său sârb, Aleksandar Vucic, relatează AFP. ''Cele două părți ar trebui să-și sporească cooperarea în noile se
Guvernul Cehiei încearcă să impună reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni
Guvernul de la Praga a aprobat luni o modificare legislativă care ar impune reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni din Cehia, afirmând că reacționează astfel la abuzul unor refugiați de ajutoarele primite și la impresia cetățenilor cehi că sunt dezavantajați față de ucraineni, transmite Reuters. Propunerile guvernului trebuie &ic
Finlanda: Reuniune a autorităților pentru discutarea amenințării în creștere a dronelor
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a convocat luni o reuniune pentru a discuta despre modul de a gestiona incursiunile dronelor străine, într-un context de îngrijorare privind o eventuală intruziune în spațiul aerian al țării sale, relatează AFP. Mai multe drone ucrainene rătăcite s-au prăbușit în Finlanda din luna m
Cuba pune la îndoială ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE în legătură cu criza economică din insulă
Cuba a pus luni sub semnul întrebării ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE, Kaja Kallas, în ce privește criza economică și energetică care afectează insula comunistă, aflată sub o presiune crescândă din partea Statelor Unite, relatează AFP. Kallas a cerut joi, în cadrul unei conferințe de presă la Ciu
SUA: DoJ cere iarăși ridicarea unui ordin de interdicție asupra construcției sălii de bal de la Casa Albă
Departamentul Justiției a solicitat din nou unei curți federale să ridice un ordin de interdicție care împiedica continuarea construcțiilor la sala de bal de la Casa Albă dorită de președintele Donald Trump, afirmând că un atac armat de sâmbătă din afara reședinței prezidențiale arată o nevoie urgentă de ameliorare a securității, relatează Reuters.
Moscova avertizează diplomații și cetățenii străini să plece din Kiev, deoarece urmează lovituri
Rusia i-a avertizat luni pe diplomații și cetățenii străini să plece din capitala Ucrainei, deoarece va urma o serie de lovituri, transmit Reuters și AFP. Ministerul de externe de la Moscova a precizat că atacurile ruse vor viza centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din Kiev. Nu a fost menționat momentul
Doi miniștri israelieni cer intensificarea războiului din Liban
Doi miniștri israelieni de extremă dreapta au cerut luni intensificarea războiului împotriva Hezbollahului pro-iranian în Liban, pe fondul negocierilor în curs pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu, transmite AFP. Unul dintre cei doi a pledat pentru ocuparea mai multor teritorii, iar celălalt pentru un atac dur asupra Beirutului.
Trump introduce în ecuația pentru Iran și Acordurile Abraham
Președintele american Donald Trump a afirmat luni că state ca Pakistanul, Qatarul, Egiptul, Iordania și Turcia ar trebui să se alăture în masă Acordurilor Abraham încheiate la Washington în 2020, în timpul primului său mandat prezidențial, pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și unele țări arabe, transmite Reuters.
Iran: Rănile ghidului suprem Mojtaba Khamenei sunt ''superficiale'', afirmă un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății
Un responsabil iranian a calificat luni drept ''superficiale'' rănile provocate ghidului suprem Mojtaba Khamenei de loviturile americano-israeliene la începutul războiului, o informare rară a puterii despre starea de sănătate a liderului de la Teheran, relatează AFP. Mojtaba Khamenei, care i-a urmat la vârsta de 56
Teheranul pune condiții pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, SUA și Iranul sunt încă departe de un acord
Un oficial iranian a afirmat că prima fază a redeschiderii Strâmtorii Ormuz trebuie să includă deblocarea activelor Iranului, eliminarea minelor marine și ridicarea blocadei americane, scrie cotidianul Washington Post, citat luni de Xinhua. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe de la Teheran, Esmail Baghaei, a declarat lu
Armenia ar putea pierde prețul ''foarte atractiv'' pentru gazul rusesc dacă se îndepărtează de Moscova (Kremlinul)
Kremlinul a anunțat luni că Armenia ar putea pierde prețul ''foarte atractiv'' pe care îl plătește pentru gazul rusesc dacă se îndepărtează de integrarea cu Rusia, relatează Reuters. Armenia este membră a unei uniuni economice conduse de Rusia și este puternic dependentă de Moscova pentru resurse energetice, dar &ic