Nici bucurie, nici amărăciune, ci doar dorinţa de a se întoarce acasă, sub imperiul acestui sentiment părăsea cu 30 de ani în urmă Afganistanul ultimul convoi sovietic, punându-se astfel capăt unei intervenţii a cărei reabilitare se încearcă astăzi în Rusia, comentează marţi France Presse.

Potrivit media ruse, Duma de Stat (camera inferioară rusă) ar intenţiona la 15 februarie, când se împlinesc 30 de ani de la retragere, să voteze un proiect de rezoluţie prin care să recunoască drept 'neîntemeiată şi expirată' hotărârea din 1989 a Congresului deputaţilor poporului din cadrul Sovietului Suprem al URSS privind condamnarea morală şi politică a deciziei privind detaşarea trupelor sovietice în Afganistan în decembrie 1979. O polemică acută se duce în aceste zile în această privinţă la Moscova cu scopul de a determina aleşii să renunţe la această intenţie.

La 15 februarie 1989, URSS îşi retrăgea ultimele unităţi din Afganistan, după zece ani de intervenţie în sprijinul 'regimului frate' comunist de la Kabul în faţa rebeliunii islamiste. Această retragere, decisă de fostul secretar general de atunci al PCUS, Mihail Gorbaciov, a însemnat o înfrângere umilitoare pentru Uniunea Sovietică şi a contribuit la prăbuşirea colosului sovietic.

În acea zi, Mihail Kojuhov, corespondent de război, traversa Podul Prieteniei peste fluviul Amudaria ce separa Afganistanul de URSS, la bordul penultimului blindat din ultimul convoi sovietic. 'Soldaţii nu visau decât să ajungă vii şi nevătămaţi acasă', îşi aminteşte Mihail Kojuhov, pe atunci jurnalist al cotidianului Komsomolskaia Pravda.

Unul din blindate transporta corpul neînsufleţit al lui Igor Liahovici, un recrut de 20 de ani, ucis în ajun, ultimul din cei peste 14.000 de morţi - recunoscuţi oficial - în rândurile armatei sovietice în timpul conflictului din Afganistan.

'De-a lungul drumului am văzut 'duhi' ('spirite', aşa cum erau numiţi mujahedinii de sovietici), care coborâseră din munţi pentru a urmări retragerea', evocă Mihail Kojuhov, astăzi în vârstă de 62 de ani. 'Privirile locuitorilor erau pline de ură şi resentimente pentru că îi lăsam la mila soartei', spune el.

Pentru acest jurnalist, care a fost o scurtă perioadă de timp purtător de cuvânt, în 2000, al lui Vladimir Putin pe când actualul lider de la Kremlin era prim-ministru, acest război 'va rămâne pentru totdeauna o aventură tragică şi fără sens'.

Foarte nepopulară, această invazie a fost condamnată oficial de URSS în 1989 în plin 'glasnost', politica de transparenţă impusă de Mihail Gorbaciov, dar această viziune este pusă în prezent sub semnul îndoielii sub influenţa veteranilor.

În 2015, preşedintele Vladimir Putin, care de 20 de ani promovează o viziune patriotică asupra istoriei în numele unităţii naţionale, a justificat implicit invazia ce urmărea - potrivit lui - 'să răspundă la ameninţări reale' împotriva URSS, recunoscând în acelaşi timp o 'mulţime de greşeli'.

În aprilie trecut, el se declarase favorabil propunerii deputaţilor de a elabora o nouă evaluare politică a intervenţiei în Afganistan, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la retragere.

Încurajată, Comisia pentru Apărare din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a adoptat la sfârşitul lunii ianuarie un proiect de rezoluţie care consideră 'istoric nedreaptă condamnarea morală şi politică' a intervenţiei. Potrivit acestui text, invazia a contribuit la lupta împotriva 'grupărilor teroriste şi extremiste' şi a traficului de droguri.

Textul respectiv nu a fost votat încă în sesiune plenară, relevând reticenţa guvernului de la Moscova de a reabilita în mod oficial acest episod traumatizant.

Publicaţia de opoziţie Novaia Gazeta a denunţat recent apelurile la reabilitarea invaziei, calificând respectivele solicitări drept o 'ofensă adusă memoriei celor morţi şi incompatibile cu statutul unui stat democrat din secolul al XXI-lea'.

Într-un context de puternice tensiuni Est-Vest, 'Rusia revine la trecutul său sovietic pentru a-şi justifica noua opoziţie faţă de Occident', explică istoricul Irina Şcerbakova, de la organizaţia neguvernamentală Memorial. 'Dar conflictele internaţionale în curs de desfăşurare nu favorizează reabilitarea intervenţiei, încheiată cu o înfrângere', adaugă ea, în timp ce Rusia este angajată în prezent în Siria. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)