După un an 2018 încercat de "mari diviziuni", preşedintele francez, foarte nepopular, a făcut luni apel la francezi "să se descurce mai bine" în 2019 şi să regăsească controlul asupra "vieţii lor cotidiene" şi a "destinului lor", relatează AFP.

"Să încetăm să ne desconsiderăm sau să lăsăm să se creadă că Franţa ar fi o ţară unde solidarităţile nu există, unde ar trebui cheltuiţi mereu mai mulţi bani", a spus preşedintele la Palatul Elysee, în contextul în care adunări ale "vestelor galbene" au avut loc la Paris şi în mai multe oraşe din provincie.

"Putem să ne descurcăm mai bine şi trebuie să ne descurcăm mai bine", a spus el.

Mişcarea populară inedită a "vestelor galbene" a destabilizat puternic guvernul lui Emmanuel Macron şi a provocat îndoieli privind capacitatea sa de a continua programul de reforme.

Controversele din jurul fostului său colaborator controversat Alexandre Benalla, demisia a doi dintre "miniştrii săi vedetă", declaraţiile sale considerate dispreţuitoare de o partea a opiniei publice - 2018 a fost un an dificil pentru Emmanuel Macron, devenit preşedinte în 2017 la 39 de ani şi a cărui popularitate s-a prăbuşit în ultimele luni.

"Furia" aşa-numitelor "veste galbene" a arătat că "nu suntem resemnaţi", a declarat luni seară Emmanuel Macron. "Rezultatele" reformelor începute la debutul mandatului "nu pot fi imediate şi nerăbdarea pe care o împărtăşesc nu ar justifica nicio renunţare", a adăugat şeful statului.

Fără a face referire la "vestele galbene", Macron a evocat în alocuţiunea sa "mari diviziuni şi o furie care vine de departe: furie împotriva nedreptăţilor, a cursului unei mondializări uneori de neînţeles, a unui sistem administrativ devenit prea complex şi căruia îi lipseşte bunăvoinţa, furie şi împotriva schimbărilor profunde care ridică întrebări privind identitatea şi sensul societăţii noastre".

"Această furie a spus un lucru, după părerea mea, oricare ar fi fost excesele şi abuzurile sale: nu suntem resemnaţi. Ţara noastră vrea să construiască un viitor mai bun, având la bază capacitatea noastră de a inventa noi moduri de acţiune şi de a fi împreună; viitorul nostru nu se va construi decât printr-o unitate regăsită şi un efort al fiecăruia. Asta este în ochii mei lecţia lui 2018", a mai spus Emmanuel Macron.

Discursul lui către naţiune i-a permis să vorbească despre reformele anunţate pentru 2019, în special cea a funcţiei publice şi a asigurării pentru şomaj, dar şi despre iniţiative precum "marea dezbatere naţională" prevăzută să aibă loc între ianuarie şi martie şi prin care executivul speră să calmeze furia "vestelor galbene".

El a precizat că le va scrie francezilor "în câteva zile" pentru a preciza cadrul în care va avea loc aceasta.

La Bordeaux, unde "vestele galbene" s-au adunat la un apel de a "sărbători" Revelionul, foarte puţini dintre cei circa o sută de manifestanţi prezenţi s-au uitat la discursul preşedintelui pe smartphone. "Am auzit că nimic nu se va schimba", a declarat pentru AFP Rabah, de 52 de ani, şeful unei echipe de muncitori în construcţii, care l-a ascultat. "Sincer, este surd, nu dă niciun semn că s-ar calma, oamenii vor continua şi mai tare", a spus el.

După apeluri la "adevăr" şi "demnitate", preşedintele francez a dorit să adreseze şi o "urare de speranţă în noi înşine ca popor, în viitorul nostru comun, speranţă în Europa noastră". "Ceea ce ne dorim foarte mult, este să regăsim controlul asupra vieţii noastre cotidiene şi a destinului nostru, de a nu mai suferi", a adăugat el.

"Să ne regăsim controlul asupra vieţii noastre înseamnă să ne alegem alimentaţia, să asigurăm justiţia fiscală, să ne protejăm împotriva duşmanilor, să investim pentru a inova şi să dăm un răspuns comun pentru migraţie. Cred foarte profund în această Europă care poate să ne protejeze mai bine popoarele şi să ne redea speranţa", a mai spus Macron.

"Asta trebuie să ne ghideze proiectul european reînnoit, pe care vi-l voi propune în următoarele săptămâni", a spus preşedintele francez, evocând alegerile europene din mai 2019.

În acelaşi moment, câteva zeci de "veste galbene", amestecate cu turişti şi trecători, se deplasau pe bulevardul Champs-Elysees din Paris, înainte de un spectacol de "sunet şi lumină", prevăzut să aibă loc la Arcul de Triumf.

De-a lungul ultimelor săptămâni, Champs-Elysees a devenit epicentrul parizian al acestei mişcări de protest, care a adunat la momentul ei de vârf 282.000 de persoane în Franţa, pe 17 noiembrie.

Circa 12.000 de poliţişti au fost desfăşuraţi luni seară în capitală, potrivit prefecturii de poliţie. Zece persoane şi-au pierdut viaţa de la începutul protestelor "vestelor galbene" din Franţa şi mai multe mii au fost rănite, uneori grav.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Alexandru Cojocaru)