Strălucirea violoncelului și forța Orchestrei, sub bagheta lui Kaspar Zehnder, într-un program despre eterna actualitate a trecutului - două concerte simfonice provocatoare pe 12 și 13 noiembrie

Orchestra Filarmonicii George Enescu va evolua sub bagheta dirijorului Kaspar Zehnder, alături de violoncelistul francez Aurelien Pascal, tânăr artist cu o ascensiune extraordinară pe marile scene ale lumii, în serile de 12 și 13 noiembrie, la Ateneul Român. Programul surprinde publicul cu trei identități fluide, care ne reamintesc că trecutul este mereu prezent, iar aparențele sunt deseori înșelătoare: Serenata de Myriam Marbe, în care iese soarele și unde scena coboară în sală; Variațiuni pe o temă rococo de Ceaikovski sau când un romantic pur-sânge își pune perucă și scrie un concert camuflat pentru violoncel, iar în partea a doua formidabila Mathis Pictorul, o simfonie despre un artist gotic, care s-a transformat într-o operă despre libertatea de expresie contemporană.

Biletele sunt disponibile la acest link https://oveit.com/hub/org/l7PDAr7y

Întregul program al Stagiunii 2026-2027 poate fi consultat pe www.filarmonicaenescu.ro sau direct la linkul https://www.filarmonicaenescu.ro/ro/evenimente

Kaspar Zehnder este director muzical al Filarmonicii din Hradec Kralove (Cehia). A fost, de asemenea, director artistic al Festivalului Murten Classics, între 1999 și 2021.

Dirijează frecvent orchestre precum Filarmonica Slovacă, Orchestra Națională Radio din București, Sinfonia Varsovia, English Chamber Orchestra precum și numeroase ansambluri din Spania, Franța, Germania, Scandinavia și Elveția. A colaborat cu soliști renumiți, precum Patricia Kopatchinskaja, Viviane Hagner, Claire Huangci, Francesco Piemontesi, Louis Lortie, Rafael Aguirre, Judith Jauregui, Alison Balsom, Nicola Benedetti, Henri Demarquette, Isabelle van Keulen, Abdel Rahman El Bacha, Antoine Tamestit, Alexandre Tharaud și Serguey Khatchatryan.

Distins cu premiul Revelația Anului la categoria Instrumentist solist în cadrul ediției 2023 a Premiilor Victoires de la Musique Classique, Aurelien Pascal desfășoară o carieră internațională în calitate de solist și muzician de cameră. A concertat alături de orchestre prestigioase, precum Orchestre de Paris, Filarmonicile din Monte-Carlo, Helsinki și Hangzhou, Hong Kong Sinfonietta, Chamber Orchestra of Europe și Kammerakademie Potsdam. A colaborat cu dirijori de renume internațional, printre care Christoph Poppen, Andras Schiff, Vladimir Fedoseyev, Lawrence Foster, Stanislav Kochanovsky și Corinna Niemeyer. Artistul cântă la un violoncel francez realizat de lutierul Adolphe Gand în anul 1850.

Programul serilor cuprinde Serenata (Eine kleine Sonnenmusik) de Myriam Marbe, Variațiuni pe o temă rococo, op. 33 de Piotr Ilici Ceaikovski și Simfonia Mathis Pictorul de Paul Hindemith.

Serenata sau Eine kleine Sonnenmusik de Myriam Marbe a fost compusă în anul 1974, fiind inspirată de cântecul unei privighetori ce se auzea în contrapunct cu interpretarea unui cvartet de Haydn din timpul unui concert de la Bastionul Țesătorilor din Brașov. Este o lucrare scrisă în limbaj modal, de o seninătate și o spontanitate cuceritoare, ce înglobează deopotrivă citate din Mozart, folclor, semnale de evocare a chemării la liturghie și elemente de stil oiseaux.

Variațiuni pe o temă rococo, op. 33 de Piotr Ilici Ceaikovski i-a fost dedicată violoncelistului Wilhelm Fitzenhagen, care a fost implicat și în procesul compozițional și care a susținut premiera lucrării în 1877. Creația îmbină eleganța stilului clasic cu căldura expresivă a romantismului. În același timp, explorează din plin posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului solist, devenind una dintre cele mai solicitante și spectaculoase lucrări din repertoriul violoncelistic.

Simfonia Mathis Pictorul, scrisă între anii 1933 și 1934, de Paul Hindemith, a fost inspirată de picturile altarului abației de la Isenheim, în Alsacia, realizate de artistul renascentist Matthias Grunewald. Cu o muzică nobilă, ce oscilează între forță și severitate și atmosfera contemplativă și radiantă, lucrarea devine un exemplu al rezistenței prin artă. În contextul ascensiunii nazismului, figura lui Grunewald și reflecția lui Hindemith asupra responsabilității artistului au avut o rezonanță puternică, astfel încât lucrarea a devenit o pledoarie pentru libertatea actului de creație și demnitatea artistului.

Sponsori principali: Garanti BBVA, Rompetrol, RCI Holding | Sponsori: URSUS, Groupe SNEF | Susținători: BRINEL | IQANTO, Aqua Carpatica, Intercontinental

Parteneri media principali: RFI România; Radio România Muzical

Parteneri media: stirileprotv.ro, Radio România Cultural, Observator Cultural, Actualitatea Muzicală, Deutsche Zeitung Romania, PressHub, CursDeGuvernare

Partener artistic: Fundația Art Production | Partener comunicare: OMA Vision