În fiecare an, subiectul bugetului este o sursă de tensiuni la ONU, iar în 2018 acestea s-au accentuat din cauza dorinţei SUA, principalul contributor, de a oficializa o reducere cu circa 3% a contribuţiei lor la operaţiunile de pace, comentează AFP miercuri.

Prin urmare, apare întrebarea: cine va furniza cele 220 de milioane de dolari pe care SUA nu mai vor să le plătească?

Discuţiile vizează definiţia ''cheilor de repartizare'' între ţările ONU pentru bugetul de funcţionare şi bugetul operaţiunilor de pace ale ONU. Acest subiect revine la fiecare trei ani, iar compromisul final aşteptat până la sfârşitul lunii se va aplica până la finele lui 2021.

Bugetul de funcţionare al ONU pentru perioada 2018-2019 se apropie de 5,4 miliarde de dolari. Bugetul anual al operaţiunilor de pace depăşeşte 6,6 miliarde de dolari.

În Comisia a cincea a ONU, unde se discută chestiunile bugetare, participanţii lucrează acum ziua, "seara şi în weekend", afirmă un diplomat, în timp ce un altul spune că este vorba de un "subiect ultrasensibil".

Potrivit unui diplomat rămas sub acoperirea anonimatului, "Grupul celor 77 şi al Chinei" (în realitate 134 de ţări) a sugerat în discuţii ca Uniunea Europeană să îşi asume o parte din cheltuielile pe care nu mai vor să le plătească SUA.

UE are un statut de observator la ONU, în timp ce G77 "nu este decât un grup", aşa că este mai normal ca ea să plătească, spune cea mai mare coaliţie de state în dezvoltare din cadrul ONU.

"Exclus", afirmă diplomaţi europeni sub acoperirea anonimatului.

Ar trebui ca toţi ceilalţi observatori să fie puşi să plătească, iar europenii ar urma "să plătească dublu", în contextul în care contribuţia europeană reprezintă 32% din bugetul de funcţionare şi circa 30% din bugetul operaţiunilor de pace.

În ceea ce o priveşte, Japonia, care în 2019 va ceda Chinei poziţia a doua în topul contributorilor, exclude să ofere ceva în plus. "China vrea să plătească mai mult dacă este corect, dar nu vrea să plătească pentru alţii", adaugă unii diplomaţi, precizând că în schimb Beijingul cere mai multe posturi de responsabilitate.

Contribuţiile la bugetul de funcţionare al ONU se bazează, între altele, pe Produsul Intern Brut (PIB) al statelor membre. Ţările care au responsabilităţi speciale - de exemplu, membrii permanenţi - sunt contributori majori, celelalte beneficiază de "reduceri".

Rusia, membru permanent dar cu o economie slabă, nu plăteşte decât 3% din bugetul de funcţionare şi numai 4% din bugetul operaţiunilor de pace. Brazilia beneficiază de o reducere de 80%, în timp ce alte ţări, membri disciplinaţi, renunţă la o parte din discount-ul lor, potrivit unui diplomat, care oferă ca exemple România, Bulgaria sau Estonia.

La iniţiativa lui Donald Trump, foarte critic la adresa ONU, administraţia americană vrea ca în următorii trei ani contribuţia sa la operaţiunile de pace să scadă de la 28% la 25%. Washingtonul nu ar urma totuşi să se atingă de contribuţia sa la funcţionarea organizaţiei, stabilită la 22%, potrivit unor diplomaţi.

Pentru a obţine câştig de cauză, SUA au abordat mai multe ţări pentru ca ele să plătească mai mult, invocând, în funcţie de fiecare caz, PIB-urile în creştere puternică. Printre ele, Brazilia, India, Turcia, Mexic, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Singapore sau Brunei.

Până acum, aceste state s-au arătat reticente la solicitările americane. Deşi unele s-au oferit dispuse să acorde câteva milioane pentru a compensa pentru reducerea decisă de SUA, ele nu văd cu ochi bun o oficializare a noii contribuţii în creştere în viitor, potrivit unor diplomaţi. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)