Franţa, care obţine 70% din electricitatea sa din energia nucleară, îşi va închide treptat 14 din cele 58 de reactoare până în 2035, a anunţat marţi preşedintele Emmanuel Macron, fixând obiectivul energetic al ţării pentru următorii 10 până la 20 de ani, relatează France Presse, într-un amplu comentariu.

Prins ca într-o menghină între "Vestele galbene", o mişcare a cetăţenilor iritaţi de creşterea taxelor la combustibili care protestează de peste o săptămână în Franţa, şi promotorii unei tranziţii ecologice rapide, şeful statului francez a prezentat o strategie ce urmăreşte un dublu scop.

"Trebuie să ascultăm protestele de alarmă socială", dar "fără a renunţa la responsabilităţile noastre", deoarece "există şi o alarmă legată de mediu", a spus el.

"Sfârşitul lunii" şi "sfârşitul lumii", "le vom trata pe amândouă", a asigurat Macron, promiţând un mecanism ce vizează evitarea creşterii foarte mari a preţurilor la carburanţi, precum şi o vastă "concertare" privind tranziţia ecologică.

Ministrul tranziţiei ecologice, Francois de Rugy, urmează să primească marţi după-amiază reprezentanţi ai "Vestelor galbene", la cererea lui Emmanuel Macron, a precizat preşedinţia franceză.

În afară de răspunsul la revendicările manifestanţilor, preşedintele este aşteptat să abordeze o altă problemă sensibilă în peisajul energetic francez Franţa: ponderea puterii nucleare.

Abia ales, Emmanuel Macron a vrut să pozeze în campion al luptei pentru mediu şi nu a ezitat să deturneze sloganul de campanie al preşedintelui american Donald Trump, declarând "Make Our Planet Great Again" ("Faceţi planeta noastră din nou măreaţă").

Dar de atunci, Nicolas Hulot, emblematicul său ministru al tranziţiei ecologice şi fervent militant "Verde", a trântit uşa, regretând că "nu a fost ascultat" şi punând la îndoială determinarea guvernului în domeniul ecologic.

Marţi, Emmanuel Macron a făcut primele anunţuri menite să atingă obiectivul guvernamental de a reduce la 50% energia nucleară în producţia de electricitate până în 2035, faţă de 71,6% în 2017.

Cu 58 de reactoare repartizate în 19 situri, Franţa se plasează pe locul doi în lume la numărul de reactoare după Statele Unite (99 de reactoare).

În plus faţă de închiderea "în vara anului 2020" a celor două reactoare de la centrala Fessenheim din apropierea Germaniei şi Elveţiei, preşedintele francez a anunţat închiderea altor 12 reactoare. Patru până la şase vor fi oprite până în 2030, iar reactoarele rămase cel târziu până în 2035.

Printre altele, guvernul trebuie să respecte şi un alt angajament, acela de a aduce la 40% ponderea energiei produse de energiile regenerabile până în 2030.

În acest scop, sprijinul pentru dezvoltarea energiilor regenerabile va creşte de la 5 miliarde în prezent "la 7 până la 8 miliarde de euro pe an", a anunţat Emmanuel Macron.

Preşedintele francez s-a referit la o triplare a energiei eoliene terestre şi o multiplicare de cinci ori a celei fotovoltaice solare până în 2030.

Aceste anunţuri se adaugă la închiderea ultimelor patru centrale pe cărbune până în 2022, fapt confirmat încă o dată.

"Creşterea puterii energiilor regenerabile în Franţa este inevitabilă", a conchis Emmanuel Macron, care nu vrea cu toate acestea "să renunţe la energia nucleară".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)