Alternativa pentru Germania (AfD), partid eurosceptic şi anti-imigraţionist, devenit cel mai mare partid de opoziţie din Germania şi având acum reprezentanţi în toate cele 16 parlamente regionale ale ţării, se prezintă drept vocea tradiţională a valorilor creştine, însă ideologia formaţiunii şi declaraţiile făcute de reprezentanţi ai AfD atrag cu regularitate condamnări din partea liderilor importanţi ai bisericii, scrie sâmbătă dpa într-un comentariu.

Thomas Sternberg, şeful Comitetului Central al Catolicilor Germani (ZdK), a calificat recent AfD drept un partid radical de dreapta şi le-a cerut oamenilor să nu voteze pentru acest partid. Iar Reinhard Marx, preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici, fără să menţioneze explicit numele AfD, a spus: ''Nu poţi fi naţionalist şi catolic în acelaşi timp''.

Între timp, organizatorii Congresului Bisericii Protestante (Kirchentag), care va avea loc în 2019 la Dortmund şi unde sunt aşteptaţi să participe peste 100.000 de oameni, au renunţat să mai invite la eveniment oameni politici din AfD, susţinând că partidul a realizat ''o tranziţie lină către extremismul de extremă dreapta''.

Prăpastia tot mai mare dintre personalităţile bisericilor luterană şi catolică, pe de-o parte, şi AfD, pe de altă parte, a devenit mai pronunţată în ultimele săptămâni. Este o evoluţie care, potrivit experţilor, are legătură cu alunecarea continuă a AfD către dreapta eşichierului politic. Relaţia dintre biserici şi AfD are de suferit ca urmare a ''radicalizării în creştere a partidului'', este de părere comentatorul politic Andreas Puettmann.

Principalul măr al discordiei îl reprezintă declaraţiile naţionaliste provocatoare făcute de personalităţi ale partidului precum Bjoern Hoecke, liderul AfD în landul Turingia. În 2017, el a cerut o întoarcere ''cu 180 de grade'' în privinţa atitudinii Germaniei faţă de rolul său în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Un alt subiect de dispută este implicarea AfD în organizarea în această vară a mai multor manifestaţii anti-imigranţi în oraşul Chemnitz (estul Germaniei).

Potrivit dpa, principalele biserici din Germania par să se fi săturat de provocările AfD. Şi totuşi, unii membri ai formaţiunii, care susţine adesea că se identifică cu valorile creştine şi apără Germania împotriva ''islamizării'', tânjesc după relaţii mai bune cu bisericile.

În septembrie, un grup autointitulat ''Creştinii AfD din nord-est'' a anunţat că doreşte ''să intre într-un dialog deschis cu reprezentanţii bisericilor'' şi că se aşteaptă ''ca un astfel de dialog, la fel ca în cazul altor grupuri sociale, să fie acceptat'' de către biserici. Grupul a adăugat că intenţionează să contracareze ''imaginea de Omul Negru pe care presa i-a creat-o AfD'' şi care este promovată de laici şi de grupuri nereligioase care ''susţin că acţionează în baza valorilor creştine''. Cea mai de seamă personalitate din acest grup a fost Beatrix von Storch, viceliderul grupului parlamentar AfD.

Însă Puettmann nu este de acord cu ideea că respingerea de către biserici a AfD este rezultatul ostilităţii alimentate de presă. El crede că atitudinea bisericilor are la bază analizarea platformei politice a partidului şi a numeroaselor remarci publice făcute de membri ai AfD.

Unele biserici din Germania simt o obligaţie istorică specială, dat fiind trecutul nazist al ţării. De exemplu, Kirchentag a fost creat cu scopul de ''a învăţa din calamitatea regimului nazist şi din eşecul răspândit al bisericilor, şi pentru a dezvolta un forum pentru rezistenţă''. Organizatorii Kirchentag susţin că au nevoie de o mai mare claritate din partea AfD, în timp ce atitudinea lor a fost fără echivoc. Ei sunt de părere că cei care fac remarci rasiste şi încurajează ostilitatea faţă de anumite grupuri de oameni nu vor fi invitaţi la Kirchentag.

Această atitudine a atras acuzaţii din partea AfD cum că biserica exclude oameni. ''Dacă funcţionarii bisericii nu se mai află în poziţia sau nu mai sunt dispuşi să-şi asume misiunea nonpartizană şi să asigure un dialog în condiţii de egalitate, atunci ei sunt aceia care divizează societatea şi devin, ei şi mesajul lor, nedemni de încredere'', a susţinut politicianul AfD Volker Muenz.

Nu pare că ar fi loc de reconciliere, comentează dpa. Puettmann este de părere că AfD trebuie să-şi recunoască vina. El consideră că o întâlnire între liderii bisericilor şi şefii partidului este de neconceput atâta vreme cât ''AfD nu rupe legăturile cu membri, funcţionari şi angajaţi radicali de dreapta şi nu-şi modifică programul partidului, care este anti-Islam şi care distorsionează statul nostru de drept, prezentându-l drept o dictatură''. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)