Partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron, La Republique en Marche (LREM), şi liberalii europeni şi-au anunţat sâmbătă intenţia de a face front comun la alegerile europene din mai 2019, anunţ venit la încheierea congresului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), desfăşurat la Madrid, transmite AFP.

La acest congres a fost adoptat un manifest al liberalilor europeni pentru ''construirea unei largi alianţe împotriva naţionalismului şi populismului''. În această alianţă ar urma să intre şi partidul preşedintelui francez, care nu face parte din ALDE.

''En Marche şi ALDE şi-au spus ''Da''', a declarat vice-preşedintele ALDE, spaniolul Luis Garicano.

Delegata formaţiunii preşedintelui Macron la acest congres, Astrid Panosyan, a propus vineri crearea unei coaliţii comune. ''Ne putem pune de acord asupra unui front comun (...) ALDE este inima cu care En Marche vrea să construiască această coaliţie'', a subliniat ea, cerând totodată să fie abordate în acest demers şi alte partide europene ce nu au fost reprezentate la congresul ALDE.

Această coaliţie vizează cooptarea ''partidelor care vin din alte familii politice'', în special din rândul conservatorilor Partidului Popular European (PPE), dar şi din rândul social-democraţilor, a explicat agenţiei France Presse după congres deputatul francez Pieyre-Alexandre Anglade, membru al LREM.

Obiectivul în cele din urmă este ''constituirea unui grup pivot, articulat, central în Parlamentul European care să fie capabil să răstoarne raportul de forţe al unei Europe ce astăzi este dominată de PPE'', a mai menţionat acelaşi deputat francez.

Pe de altă parte, spre deosebire de popularii şi social-democraţii, liberalii europeni au refuzat să-şi aleagă un candidat unic pentru preşedinţia Comisiei Europene (un 'Spitzenkandidat'), afirmând că ei doresc o echipă. ''Vom face o campanie bazată pe idealuri, pe ceea ce noi putem face pentru cetăţenii europeni'', a susţinut preşedintele partidului ALDE, olandezul Hans van Baalen.

Liberalii europeni au venit încă din deschiderea congresului lor cu pledoarie puternică împotriva populismului şi naţionalismului, criticându-i totodată şi pe popularii europeni pentru că nu l-au exclus din familia lor politică pe premierul ungar Viktor Orban.

''Trebuie să câştigăm în dauna populiştilor şi a naţionaliştilor în toată Europa'', a spus în discursul său preşedintele grupului liberal din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt, citat de agenţia EFE. ''Pentru că Orban continuă să facă parte din clubul lor, (popularii n.red) au pierdut orice autoritate morală de a guverna Europa'', a adăugat el.

Un discurs împotriva naţionalismului şi populismului a avut şi reprezentanta preşedintelui Macron, Astrid Panosyan, care a subliniat că este important ca aceste fenomene să fie oprite, menţionând că ele afectează nu doar Ungaria, ci şi Italia, unde liderul extremei drepte, Matteo Salvini, este vicepremier.

Partidul preşedintelui Emmanuel Macron a participat la acest congres al liberalilor europeni în cadrul demersului său de a căuta în statele UE aliaţi pentru alegerile europarlamentare care să susţină viziunea sa 'progresistă' asupra Uniunii Europene.

În opinia preşedintelui francez alegerile europarlamentare din anul 2019 nu vor mai fi o confruntare între stânga şi dreapta, ci mai degrabă una între progresişti şi naţionalişti, un scrutin pe care formaţiunile naţionaliste şi conservatoare îl văd ca pe o oportunitate de a-şi extinde influenţa şi de a combate nu doar imigraţia ilegală, ci şi aprofundarea integrării europene, aceasta din urmă fiind o altă idee pentru care pledează Macron, el susţinând diminuarea rolului statelor naţionale în favoarea Bruxelles-ului.

Formaţiunea lui Macron a anunţat din luna septembrie că şi-a găsit parteneri în afara Franţei în vederea alegerilor europarlamentare.

Liderul LREM, Christophe Castaner, şi Guy Verhofstadt au anunţat atunci că vor să "reinventeze" Europa, într-un apel semnat în comun cu alţi şase politicieni, printre care care se mai numără fostul premier italian de centru-stânga Matteo Renzi, liderul formaţiunii spaniole Ciudadanos (de centru-dreapta) Albert Rivera, precum şi fostul premier român Dacian Cioloş, preşedinte al Mişcării România Împreună. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)