Polonia va marca duminică a 100-a aniversare a independenţei sale, care coincide cu Ziua Armistiţiului, într-o atmosferă de divizări politice, izolare internaţională şi dispute în jurul unui marş al extremiştilor de dreapta la Varşovia, notează vineri AFP.

Sfârşitul Primului Război Mondial, ce va fi sărbătorit la Paris în prezenţa a numeroşi şefi de stat şi de guvern, va fi marcat şi în Polonia, dar în memoria numirii în fruntea armatei a socialistului Jozef Pilsudski, părintele independenţei Poloniei, reapărută după 123 de ani pe harta Europei.

Concurată de ceremoniile de la Paris, Varşovia nu poate conta decât pe o singură prezenţă externă marcantă, aceea a preşedintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk.

'Am declinat invitaţia preşedintelui (francez Emmanuel) Macron (...) Este evident pentru mine, ca preşedinte al Consiliului European şi fost prim-ministru polonez, că de ziua centenarului independenţei Poloniei trebuie să fiu la Varşovia', a afirmat Tusk.

'Nu vreau să existe impresia că Polonia este complet singură', a subliniat Tusk, considerat de conservatorii naţionalişti din partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) drept principalul lor adversar politic.

Pe lângă prezenţa la o scurtă ceremonie oficială la Varşovia, Tusk are prevăzut un program paralel, în care se înscriu şi un discurs, sâmbătă, la o conferinţă organizată de Lodz de mediile liberale, precum şi depunerea unei coroane de flori la monumentul lui Pilsudski, duminică dimineaţa, 'împreună cu prieteni'.

Aniversarea va fi marcată pe întreg teritoriul Poloniei prin numeroase expoziţii, slujbe religioase, concerte şi conferinţe, dar, în pofida apelurilor la unitate lansate atât de stânga, cât şi de dreapta, taberele par să dorească să sărbătorească fiecare pe cont propriu.

Pregătirile, neobişnuit de haotice, au fost marcate de tensiuni şi de incertitudini.

Un mare marş la Varşovia, organizat anual de extrema dreaptă, susţinut la început de puterea conservatoare, a fost interzis miercuri de primarul liberal, Hanna Gronkiewicz-Waltz, aflat la final de mandat, care a invocat raţiuni de securitate şi 'naţionalismul agresiv'. Decizia sa a fost însă invalidată joi de un tribunal din Varşovia.

Într-o tentativă de a prelua din nou controlul asupra situaţiei, preşedintele Andrzej Duda şi prim-ministrul Mateusz Morawiecki au decis să transforme această adunare într-o ceremonie de stat, organizată de guvern, pe acelaşi traseu şi la aceleaşi ore ca şi marşul la apelul extremiştilor de dreapta.

Anul trecut, acest marş a reunit în jur de 60.000 de participanţi, printre care grupări de extremă dreapta, şi a fost însoţit de numeroase slogane naţionaliste, xenofobe şi antisemite, condamnate cu fermitate în Polonia şi dincolo de graniţe.

În anul acesta, 'dacă vor exista grupuri care afişează însemne precum svastici, vom fi foarte reactivi. Este absolut exclus, interzis pe teritoriul polonez', a declarat premierul Morawiecki joi, în faţa presei.

'Nu există nimeni în Polonia care să fie capabil să reunească sub acelaşi drapel nici măcar o majoritate simplă dintre polonezi. Ţara este divizată. Vorbim despre două Polonii distincte: una liberală, preocupată de piaţa liberă şi de libertate, şi cealaltă, conservatoare, etatistă, care doreşte să controleze totul şi pe toţi', a comentat politologul Stanislaw Mocek pentru AFP.

Prin prisma rezultatelor alegerilor succesive, prima din 'cele două Polonii' este cea a marilor oraşe şi a vestului ţării, iar cea de-a doua este de găsit în zonele rurale şi în estul ţării.

'Nu mai este vorba despre două tabere adverse, ci deja despre două triburi adverse, care luptă una împotriva celeilalte prin toate mijloacele', arată Mocek.

Bruxellesul şi unele state membre ale UE le reproşează conservatorilor polonezi că pun în pericol principiile fundamentale ale statului de drept, mai ales prin încercarea de a lua sub control justiţia prin reforme controversate.

Luni, Donald Tusk i-a avertizat pe conservatori în legătură cu 'riscul mortal de serios' al unei ieşiri, chiar neintenţionate, a ţării lor din Uniunea Europeană.

Polonia a fost timp de mai multe secole un stat puternic al Europei de Est, însă războaiele şi intrigile i-au provocat declinul. Ţara a fost dezmembrată la sfârşitul secolului al XVIII-lea între cele trei puteri vecine, Rusia, Austria şi Prusia.

În războiul dintre 1914-1918, în jur de 2 milioane de polonezi au fost înrolaţi sub drapelele celor trei puteri, 450.000 dintre ei murind pe diferite fronturi ale conflictului.

Pilsudski a profitat de oportunitatea războiului între ocupanţi şi a intrat în Varşovia la 10 noiembrie. A doua zi a fost numit şef al armatei, iar după unsprezece zile, şef al statului, pentru ca după scurt timp să obţină recunoaştere internaţională. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)