Cancelarul german Angela Merkel a avertizat vineri că antisemitismul este în creştere în Germania şi a reiterat necesitatea de a fi luate măsuri ferme împotriva rasismului, xenofobiei şi excluziunii sociale, în cadrul unei ceremonii care a marcat împlinirea a 80 de ani de la pogromul nazist antievreiesc, transmit dpa şi Reuters.

"Astăzi în Germania există din nou o viaţă evreiască înfloritoare. Dar în acelaşi timp experimentăm un antisemitism îngrijorător care ameninţă comunităţile evreieşti din ţara noastră şi din alte părţi ale lumii considerate sigure", a spus Merkel, într-o alocuţiune la cea mai mare sinagogă din Berlin, Rykestrasse, care este şi una din cele mai mari din Europa, după sinagoga centrală din Budapesta.

"Din păcate, aproape că ne-am obişnuit cu faptul că toate instituţiile evreieşti trebuie păzite sau protejate special de poliţie", a remarcat şefa executivului german. "Însă ne temem de atacuri asupra celor care poartă kippa şi am fost consternaţi de atacul cu motivaţii de dreapta asupra unui restaurant evreiesc din Chemnitz, în august", a menţionat Merkel.

Astfel de crime antisemite stârnesc "amintirea neplăcută a începuturilor persecuţiei împotriva evreilor, în anii 30", a mai spus cancelarul german, subliniind că "statul trebuie să ia măsuri ferme împotriva excluziunii sociale, a antisemitismului, rasismului şi extremismului de dreapta".

Foto: (c) Axel Schmidt / REUTERS

La rândul său, preşedintele german Frank Walter Steinmeier i-a îndemnat vineri pe conaţionalii săi, într-un discurs susţinut în Bundestag, la "patriotism democratic", fără a uita însă de "abisul Shoah". "Putem fi mândri de tradiţiile democraţiei şi libertăţii, fără a pierde din vedere abisul Shoah", a spus Steinmeier, folosind termenul evreiesc pentru Holocaust.

Germania marchează la 9 noiembrie trei evenimente istorice: pe lângă începutul pogromului nazist, tot la 9 noiembrie, dar în 1918, a fost înfiinţată Republica de la Weimar, iar acum 29 de ani a căzut Zidul Berlinului.

Preşedintele german a calificat vineri căderea Zidului Berlinului drept "cel mai fericit 9 noiembrie din istoria ţării", dar a notat că "problema cea mai dificilă şi mai dureroasă din istoria Germaniei" rămâne cum a fost posibil ca, după doar câţiva ani de la lansarea procesului democratic din 1918, inamicii democraţiei - adică naziştii, în 1933 - să câştige alegerile şi germanii să-i cotropească pe vecinii lor europeni prin război şi exterminare.

Sute de sinagogi şi proprietăţi evreieşti au fost jefuite şi incendiate, zeci de mii de evrei au fost umiliţi în mod public şi deportaţi, şi cel puţin 100, dar posibil până la 1300 au fost ucişi în pogromul care a început pe 9 noiembrie 1938. Lansarea campaniei de violenţă, concertată de către regimul nazist, împotriva populaţiei evreieşti din Germania a fost denumită ''Kristallnacht'' sau Noaptea geamurilor sparte, deoarece străzile erau acoperite cu resturile provenite de la geamurile sparte ale proprietăţilor evreieşti.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)