În contextul dezbaterilor actuale despre limitele libertăţii de exprimare şi libertatea religioasă, cetăţenii din Irlanda sunt chemaţi la referendum vineri, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, pentru a decide dacă infracţiunea de blasfemie ar trebui să fie eliminată sau păstrată în Constituţia ţării, relatează miercuri independent.co.uk.

În general, blasfemia este definită ca actul de a insulta sau de a vorbi într-o manieră profanatoare despre Dumnezeu sau alte chestiuni sacre. Într-o perioadă în care libertatea religioasă şi libertatea de exprimare ajung adeseori să se afle în conflict, nu este o surpriză faptul că blasfemia a redevenit un subiect de dezbatere, notează Ben Kelly, autorul acestui articol publicat pe site-ul cotidianului The Independent.

Deşi referendumul este considerat un nou pas pe care Irlanda îl face pentru modernizarea legislaţiei sale - şi pentru a sublinia separaţia dintre biserică şi stat -, peste un sfert dintre ţările lumii continuă să menţină şi să introducă legi care interzic blasfemia.

Interzicerea blasfemiei a fost inclusă în Constituţia Irlandei în 1937, care statuează că "publicarea sau rostirea unor chestiuni blasfematoare, care incită la răzvrătire şi indecente reprezintă o infracţiune care este pedepsită în conformitate cu legea".

Legea Defăimării (The Defamation Act), adoptată în 2009, a clarificat noţiunea, stipulând că o persoană comite această infracţiune dacă publică sau rosteşte "o frază care este grosolan de abuzivă sau insultătoare în legătură cu o chestiune considerată sacră de o religie, cauzând prin aceasta sentimente de mânie în rândul unui număr substanţial de aderenţi la acea religie".

În 2017, Poliţia irlandeză a analizat plângerile formulate după comentariile făcute despre Dumnezeu într-un interviu acordat pentru RTE de către Stephen Fry, actor şi scriitor englez, însă a decis să nu continue acea anchetă. De fapt, nimeni nu a fost pus vreodată sub acuzare pentru blasfemie în istoria statului irlandez, fapt care i-a făcut pe mulţi să considere că legea în cauză este redundantă.

Constituţia care a cimentat statutul de infracţiune al blasfemiei este adeseori văzută ca un text demodat, conservator, intrând într-un proces lent de revizuire.

Modificarea Constituţiei necesită un referendum, aşa cum au fost cele organizate în ultimii ani în Irlanda în privinţa căsătoriilor gay şi a avortului. Referendumul de vineri va fi organizat odată cu alegerile prezidenţiale, iar acesta este motivul pentru care chestiunea ce o vizează nu a fost la fel de mult discutată ca în cazul precedentelor sesiuni publice de votare a unor chestiuni sociale.

Un alt motiv care ar putea să justifice mediatizarea slabă a acestei campanii constă într-o concepţie general acreditată în conştiinţa publicului larg, potrivit căreia irlandezii urmează să voteze pentru eliminarea acestei infracţiuni din Constituţie. Un sondaj publicat săptămâna trecută şi realizat de The Irish Times şi Ipsos MRBI a arătat că 51% dintre irlandezi vor vota pentru eliminarea infracţiunii, 19% pentru menţinerea ei, 25% au spus că sunt indecişi, iar 4% au precizat că nu vor merge la vot.

Legile referitoare la blasfemie în alte ţări ale lumii

Un raport publicat în 2017 de US Commission on International Religious Freedom a descoperit că 71 de ţări au adoptat legi care incriminează păreri considerate blasfematoare, în raport cu toate religiile.

Legile despre blasfemie sunt cel mai des întâlnite în majoritatea ţărilor musulmane din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, dar şi în regiuni din Asia de Sud-Est. Ele există însă şi în câteva ţări din Europa, precum Polonia, Italia şi Irlanda.

Pedepsele pentru aceste încălcări ale legii variază de la amenzi, condamnări la închisoare şi pedeapsa cu moartea. Un studiu realizat în 2016 de Freedom of Thought a evidenţiat că 43 de ţări permit pedepse cu închisoarea pentru blasfemie, iar această infracţiune este pedepsită cu moartea în şase ţări: Afganistan, Iran, Nigeria, Pakistan, Arabia Saudită şi Somalia.

Blasfemia a fost abolită ca infracţiune în Anglia şi Ţara Galilor în 2008, însă a fost menţinută în Scoţia şi în Irlanda de Nord.

Cazuri celebre de blasfemie din perioada recentă

Mai multe cazuri celebre de blasfemie au atras atenţia comunităţii internaţionale în anii recenţi.

Atunci când BBC a difuzat emisiunea "Jerry Springer: The Opera" pe micile ecrane britanice în 2005, grupul media a primit peste 63.000 de reclamaţii despre felul în care acel show TV a descris personalităţi creştine, inclusiv pe Iisus. Acuzaţiile au fost însă respinse.

O reacţie virulentă şi globală s-a produs în rândul comunităţii musulmane în 2005 în urma reprezentării profetului Mahomed într-o caricatură publicată de un ziar danez. Acel caz a readus în dezbaterile internaţionale înfruntarea dintre libertatea de exprimare şi libertatea religioasă şi a reapărut din nou în actualitate, cu consecinţe devastatoare, atunci când mai mulţi jurnalişti din redacţia săptămânalului francez de satiră Charlie Hebdo au fost asasinaţi la Paris în 2015 de un grup de extremişti islamişti.

În Danemarca, în 2017, un bărbat care a publicat pe Facebook un videoclip ce îl prezenta în timp ce ardea Coranul, a evitat procesul după ce politicienii danezi au abolit legea blasfemiei, veche de câteva secole în această ţară.

În Indonezia, în vara acestui an, o femeie budistă, Meiliana, a fost condamnată la 18 luni de închisoare după ce s-a plâns în legătură cu zgomotul ce provenea dintr-o moschee - plângerea ei a determinat incendierea şi devastarea unor temple budiste, ca reacţie a majorităţii cetăţenilor din această ţară.

În Pakistan, o femeie creştină, Asia Bibi, riscă de şase ani să fie executată, după ce l-ar fi insultat pe profetul Mahomed în timp ce s-a certat cu o altă femeie, din cauza accesului la o sursă de apă, în 2009. Ea ar urma să devină prima femeie executată în virtutea legilor blasfemiei din această ţară.

În august 2018, noul prim-ministru al Pakistanului, Imran Khan, s-a angajat să redemareze o campanie ce vizează impunerea globală a legilor blasfemiei în rândul ţărilor membre ONU. O tentativă precedentă, coordonată de Organizaţia Cooperării Islamice, s-a încheiat cu un eşec.

The Guardian - Asociaţiile pentru drepturi sprijină votul "Da" la referendumul irlandez în privinţa blasfemiei

La începutul acestei luni, Biserica Catolică Irlandeză a spus că prevederea constituţională despre blasfemie este "în mare parte demodată" şi că astfel de legi au fost utilizate "pentru a justifica violenţa şi opresiunile comise asupra unor minorităţi în alte părţi ale lumii".

Totuşi, au adăugat reprezentanţii acestei biserici, dreptul oamenilor de a-şi practica religia fără a fi atacaţi sau ridiculizaţi "trebuie să fie recunoscut şi respectat".

Această poziţie publică se aseamănă cu aceea avută de Biserica Irlandei, parte a comunităţii anglicane, care a afirmat: "Există un drept fundamental al omului la libertate religioasă, dar şi o libertate de exprimare (cu anumite limite)".

Organizaţiile Amnesty şi The Irish Council for Civil Liberties (ICCL) au dat publicităţii un apel comun în această săptămână prin care i-au îndemnat pe irlandezi să voteze "Da" la referendum.

Liam Herrick, directorul ICCL, a spus: "Libertatea de exprimare se află în inima democraţiei noastre şi ea trebuie să includă toate discursurile care provoacă sau chiar care ridiculizează idei sau instituţii".

"Incriminarea blasfemiei nu îşi are locul într-o democraţie modernă precum a noastră. Irlandezii nu doresc o judecare penală a acelora care pun sub semnul întrebării autoritatea învăţăturilor religioase", a adăugat el. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)