Preşedintele macedonean Gjorge Ivanov le-a cerut joi concetăţenilor săi, de la tribuna Adunării Generale a ONU, să nu voteze la referendumul din 30 septembrie privind schimbarea numelui ţării, pe care l-a numit o 'sinucidere istorică', relatează AFP.

'În calitate de cetăţean, am luat decizia: pe 30 septembrie nu voi merge la vot', a afirmat Gjorge Ivanov în discursul său adresat Adunării Generale a ONU.

'Şi sunt convins că voi, concetăţenii mei, veţi lua aceeaşi decizie înţeleaptă', a adăugat el.

Cu trei zile înainte de scrutin, preşedintele macedonean a afirmat că un 'da' la acest referendum ar transforma această ţară mică din Balcani într-un stat 'semi-suveran', având 'un drept de autodeterminare erodat'.

Dimpotrivă, în cazul în care referendumul eşuează, 'vor fi create alte posibilităţi de discuţie', a dat el asigurări.

'Pentru a ajunge la un acord durabil şi realist, trebuie să discutăm, nu să impunem cu forţa, avem nevoie de respect reciproc şi nu de dispreţ', a mai spus el la ONU.

În luna iunie, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului în legătură cu numele vecinului nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind 'Republica Macedonia de Nord'. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.

Dar, pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va putea ratifica acordul.

Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.

Macedonenii vor fi convocaţi să răspundă la următoarea întrebare: "Sunteţi în favoarea aderării la NATO şi UE şi acceptaţi acordul privind numele încheiat între Republica Macedonia şi Grecia ?".

Cu toate acestea, deoarece opoziţia, precum şi şeful statului resping acest referendum, succesul său este discutabil. Cel puţin jumătate din cei 1,8 milioane de alegători eligibili trebuie să participe la referendum pentru a putea fi validat. Atingerea acestui număr va fi însă dificilă dacă opoziţia boicotează consultarea populară, potrivit sondajelor locale. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)