Climatul social în Franţa s-a tensionat miercuri prin ocuparea prestigioasei şcoli Sciences Po (Institutul de studii politice) din Paris de către studenţii nemulţumiţi de o reformă, un nou protest pe fondul tensiunilor crescânde în universităţi şi grevei lucrătorilor de la căile ferate, relatează AFP.

În plus faţă de blocaje şi perturbări care continuă să afecteze mai multe instituţii de învăţământ superior din Franţa, mişcarea de protest în universităţi s-a extins miercuri şi la prestigioasa Sciences Po Paris.

În această instituţie a elitei franceze a fost format şi preşedintele Emmanuel Macron. La aproape un an după alegerea sa, şeful statului se află şi în colimatorul lucrătorilor de la căile ferate, dintre care unii l-au fluierat miercuri în cursul unei vizite în estul ţării.

Patru universităţi (din aproximativ 70) sunt în continuare total blocate şi alte 11 instituţii perturbate (din circa 400) de către studenţii care se opun legii ce modifică accesul în universităţi, acuzată că instaurează o "selecţie" mascată.

Miercuri, justiţia a ordonat evacuarea universităţii Paul-Valery la Montpellier (sud-estul ţării), blocată de la jumătatea lunii februarie.

La Paris, clădirea principală a Sciences Po a fost închisă de conducere "ca măsură de securitate", în urma ocupării unei părţi a instituţiei. "Noi ocupăm Sciences Po pentru că Macron provine de aici şi pentru că noi nu vrem să ajungem ca el", au subliniat aceşti studenţi într-un comunicat în care cer retragerea legii asupra universităţilor.

De asemenea afectată, Universitatea din Rouen (nord-vest) a anunţat miercuri închiderea principalului său campus până luni din cauza ameninţărilor de "extindere a blocajelor" şi a "riscului crescut" de escaladare a tensiunilor.

În est, studenţii de la Universitatea din Strasbourg, unde mai multe clădiri sunt blocate de trei săptămâni, au votat în schimb pentru reluarea cursurilor.

Duminică, Emmanuel Macron estimase că studenţii mobilizaţi împotriva legii Vidal - după numele ministrului învăţământului superior - sunt "adesea minoritari" şi a denunţat violenţe "inadmisibile" conduse adesea de "profesionişti ai dezordinii".

Mobilizarea socială împotriva altui proiect de reformă al guvernului, cel vizând compania feroviară publică SNCF, a fost reluată miercuri, în ziua următoare votului în prima lectură în Adunarea Naţională asupra acestui proiect de lege, care prevede în special suprimarea statutului de angajat feroviar pentru noii angajaţi de la 1 ianuarie 2020.

Angajaţii căilor ferate participă miercuri la al patrulea episod al grevei lor - până vineri la ora 07:55 (05:55 GMT) - de la începutul lunii aprilie, numărul participanţilor fiind în scădere, dar traficul este în continuare perturbat.

Pentru miercuri şi joi, SNCF anunţa funcţionarea unui tren de mare viteză TGV din trei, precum şi a două trenuri express regionale TER şi Transiliens (în regiunea pariziană) din cinci. Trei trenuri din patru urmau să circule pe rutele internaţionale.

Proiectul de lege prevede în special transformarea SNCF în "societate naţională cu capital public" de la 1 ianuarie 2020, menţionează calendarul deschiderii către concurenţă şi anumite garanţii pentru lucrătorii care vor fi transferaţi către o întreprindere feroviară concurentă.

Preşedintele Macron şi-a exprimat miercuri încrederea "profundă" în această reformă.

Potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial publicat miercuri, 58% dintre francezi se declară "nemulţumiţi" de acţiunea preşedintelui Macron. Dar 67 % estimează un bilanţ "pozitiv" pentru "relaţiile cu Uniunea Europeană", 63% pentru "imaginea Franţei în străinătate", 56% pentru "creşterea şi atractivitatea Franţei".

O mobilizare naţională şi interprofesională va fi organizată de asemenea joi de două sindicate cu speranţa de a forma un front unic împotriva politicii guvernului. Alte sectoare, precum cel al energiei şi transporturilor pariziene vor fi de asemenea în grevă. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)