Parlamentul macedonean a adoptat miercuri, pentru a doua oară după vetoul preşedintelui Gjorge Ivanov, o lege care acordă un loc sporit limbii albaneze, în pofida puternicei opoziţii a dreptei naţionaliste VMRO-DPMNE, transmite AFP, preluând agenţia macedoneană MIA.

Legea, ce prevede ca membrii minorităţii albaneze să poată solicita folosirea limbii materne în toate instituţiile statului, a fost adoptată cu 64 voturi din totalul de 120. Adoptarea sa era una din condiţiile partidelor etnice albaneze pentru a participa la coaliţia cu social-democraţii (SDSM) premierului Zoran Zaev. Formarea acestei coaliţii a dus la pierderea guvernării de către dreapta naţionalistă, aflată la putere din 2006.

Conform noii legi, albanezii - care formează 20-25% din populaţia de 2,1 milioane de locuitori a Macedoniei - îşi vor putea utiliza limba în relaţiile cu administraţia, serviciile de sănătate, justiţia, poliţia ş.a. Totodată, limba albaneză va putea fi folosită în parlament de deputaţii acestei minorităţi.

Până în prezent, albaneza era recunoscută de administraţie şi instituţiile publice doar în localităţile cu populaţie albaneză numeroasă.

Votarea s-a desfăşurat în condiţii tensionate, deputaţii VMRO-DPMNE exprimându-şi nemulţumirea şi cerând examinarea celor 35.000 de amendamente pe care le-au depus la acest text.

Potrivit imaginilor difuzate de MIA, la finalul votului, fostul prim-ministru Nikola Gruevski s-a apropiat de preşedintele parlamentului, Talat Xhaferi, care aparţine minorităţii albaneze, apostrofându-l.

Membri ai personalului de securitate s-au interpus între cei doi, iar şedinţa a fost întreruptă. Nikola Gruevski a vărsat atunci apă peste microfon.

Un vot similar a avut loc la 11 ianuarie, dar preşedintele Gjorge Ivanov a trimis legea la reexaminare în parlament. Ivanov, un conservator apropiat de opoziţia de dreapta, a considerat că textul pune în pericol 'unitatea, suveranitatea şi integritatea' acestei ţări cu majoritate slavă.

Constituţia îl obligă însă acum pe preşedintele să promulge legea.

În exteriorul parlamentului erau prezenţi câteva sute de manifestanţi şi numeroase forţe de poliţie, dar nu au fost consemnate incidente.

La 27 aprilie 2017, simpatizanţi ai dreptei naţionaliste au pătruns prin forţă în parlament, atacând cu violenţă deputaţi social-democraţi şi albanezi.

În 2001, un conflict a opus timp de şase luni rebelii albanezi din Macedonia şi armata guvernamentală de la Skopje, soldându-se cu 100-200 de morţi. Acordul de la Ohrid a pus capăt conflictului şi a oferit albanezilor mai multe drepturi, în special în privinţa folosirii limbii materne. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu,  editor online: Anda Badea)