Succesul formaţiunilor de extremă-dreapta şi antisistem la alegerile legislative desfăşurate duminică în Italia este consecinţa eşecului Uniunii Europene de a-şi reforma sistemul de azil, ceea ce a lăsat pe umerii Italiei cea mai mare parte a poverii gestionării afluxului masiv de migranţi a căror redistribuire între statele UE este refuzată de ţări precum Ungaria sau Polonia, a estimat ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, citat de agenţia DPA.

'Principalul factor al acestui rezultat electoral este migraţia', a spus Asselborn, adăugând că lipsa 'solidarităţii' europene 'a dat apă la moară populiştilor şi extremiştilor de dreapta'.

El i-a acuzat în continuare pentru acest deznodământ pe acei lideri europeni care au respins politica europeană a cotelor obligatorii de refugiaţi, numindu-i pe premierul ungar Viktor Orban şi pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS) care guvernează Polonia. 'Probabil că vor şi ca Europa să fie guvernată de populişti', a adăugat ministrul polonez de externe, cu referire tot la Orban şi Kaczynski.

Ţările acestora, Ungaria şi Polonia, refuză politica stabilirii de cote obligatorii de refugiaţi, estimând că o astfel de politică va încuraja tot mai mulţi migranţi să vină în Europa, şi propun în schimb repatrierea migranţilor ilegali şi consolidarea protecţiei frontierelor Uniunii Europene.

În ultimii ani circa 600.000 de migranţi, majoritatea africani, au debarcat în Italia după ce au traversat Mediterana şi anterior Libia, unde războiul civil care continuă de la căderea preşedintelui Muammar Gaddafi în anul 2011 a făcut ca graniţele acestei ţări să fie uşor de trecut. Autorităţile de la Roma au încheiat recent în mod discret înţelegeri cu diferite grupări armate din Libia pentru a le convinge să combată operaţiunile traficanţilor, înţelegeri criticate de ONG-uri, dar care au condus la diminuarea valului migrator.

Problema migraţiei a fost una dintre principalele teme de dezbatere în campania electorală din Italia, pe ea mizând în special formaţiunile de extremă-dreapta şi antisistem, care în final au obţinut un scor foarte bun în urma scrutinului.

După numărarea a peste 90% din buletinele de vot, coaliţia formată în principal din dreapta (Forza Italia) şi extrema-dreaptă (Liga Nordului) are circa 37% din voturi, din care Ligii Nordului îi revin 18%. Dar principala forţă politică a devenit formaţiunea populistă Mişcarea 5 Stele, care a obţinut circa 32 % din voturi, în timp ce blocul de stânga a coborât la aproximativ 23%.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)