Convenţia Consiliului Europei împotriva traficului de organe a intrat în vigoare joi în primele cinci state care au ratificat-o: Albania, Republica Cehă, Malta, Republica Moldova şi Norvegia, informează un comunicat al Consiliului Europei.

Alte 17 state au semnat, dar încă nu au ratificat această convenţie, care este primul tratat internaţional vizând prevenirea şi combaterea traficului de organe umane: Armenia, Austria, Belgia, Elveţia, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Marea Britanie, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Federaţia Rusă, Spania, Turcia şi Ucraina.

Secretarul general al CoE, Thorbjorn Jagland, a salutat intrarea în vigoare a convenţiei şi a făcut apel la statele din Europa şi din afara ei să adere la ea, fără întârziere.

"Industria ilegală a traficului de organe umane generează încălcări grave ale drepturilor omului pe care trebuie să le prevenim şi să le combatem viguros. Aceste ilegalităţi sunt comise de multe ori de grupări infracţionale organizate şi au o dimensiune multinaţională. Guvernele trebuie să ia măsuri prompte şi să coopereze în mod eficace, profitând de cadrul legal pe care îl oferă convenţia", a spus secretarul general al CoE.

Convenţia împotriva Traficului de Organe Umane, adoptată şi deschisă pentru semnare la 25 martie 2015 la Santiago de Compostela (Spania), oferă un cadru cuprinzător pentru ca acest tip de trafic să devină faptă penală, în scopul protejării victimelor şi urmăririi autorilor. În baza ei, extirparea ilicită de organe de la donatori în viaţă sau decedaţi şi folosirea acestora la transplant sau în alte scopuri, precum şi alte fapte asociate intră sub incidenţa penală.

Tratatul prevede de asemenea măsuri pentru a asigura transparenţa sistemelor naţionale de transplant şi acces echitabil la astfel de intervenţii, creează posibilitatea acţiunii concertate la nivel global prin armonizarea legislaţiilor naţionale şi pune bazele cooperării transfrontaliere.

Traficul de organe umane încalcă drepturile şi demnitatea umane şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa sănătăţii publice. Frecvent acesta este asociat cu crima organizată transnaţională, care exploatează situaţia vulnerabilă a donatorilor, şi apare în contextul incapacităţii statelor de a face faţă necesităţilor de transplant ale pacienţilor lor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că în fiecare an au loc circa 10.000 de transplanturi ilegale.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)