Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat pregătit miercuri să recunoască specificul Corsicăi, dar s-a opus celorlalte revendicări ale naţionaliştilor la putere în insula din Mediterana, relatează France Presse.

Într-un discurs mult aşteptat la Bastia, şeful statului s-a declarat 'favorabil pentru ca (insula) Corsica să fie menţionată în Constituţia' franceză, una din principalele revendicări ale alianţei între susţinătorii autonomiei şi separatişti.

Aceasta ar fi, a subliniat Macron, 'o modalitate de recunoaştere a identităţii sale şi de ancorare în Republică'.

Această revendicare suscită o aprigă controversă în Franţa, ţară foarte centralizată, care apără cu înverşunare "indivizibilitatea" Republicii.

Dar preşedintele a rămas neclintit în privinţa altor două cerinţe ale naţionaliştilor şi anume 'co-oficializarea' limbii corsicane alături de limba franceză şi punerea în aplicare a statutului de rezident.

Această cerere 'nu este răspunsul corect' împotriva speculaţiilor imobiliare pe această insulă turistică, aşa cum apreciază naţionaliştii.

'Astăzi, când preţurile cresc, iar terenurile sunt vândute, beneficiari sunt rareori necorsicani', a declarat şeful statului, care s-a angajat 'să favorizeze construcţia de locuinţe' şi să 'simplifice regulile de urbanism'.

Cât priveşte limba corsicană, Emmanuel Macron a reamintit că 'în Republică există o limbă oficială, franceza'.

'Limba corsicană trebuie păstrată şi dezvoltată' şi 'bilingvismul este pe deplin recunoscut şi acceptat', dar 'bilingvismul nu înseamnă co-oficializare', a precizat preşedintele francez, avertizând că nu va accepta niciodată discriminări pe criteriul lingvistic în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă.

În prima zi a vizitei sale de două zile, Macron a adoptat deja un ton ferm marţi, când a exclus orice fel de amnistiere pentru deţinuţi.

Corsica, o insulă cu 330.000 de locuitori, a fost timp de decenii scena unor violenţe cu peste 4.500 de atentate - provocând în mare parte daune materiale -, majoritatea revendicate de Frontul Naţional de Eliberare din Corsica (FLNC). Violenţele au culminat acum 20 de ani cu asasinarea lui Claude Erignac, primul prefect ucis în Franţa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Naţionalismul corsican a întors în 2014 pagina clandestinităţii şi atentatelor, pe fondul unei creşteri în sondaje, obţinând o majoritate absolută în alegerile teritoriale din decembrie.

Liderii corsicani nu cer independenţa insulei, ci un 'statut real de autonomie'. Ei solicită un statut fiscal şi social special, co-oficializarea limbii corsicane alături de limba franceză şi amnistierea deţinuţilor corsicani pe care îi numesc 'politici' şi care sunt deţinuţi în Franţa continentală. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Anda Badea)