Preşedintele azer Ilham Aliev, în funcţie după ce i-a succedat tatălui său în 2003, a fost nominalizat candidat al partidului la putere în alegerile prezidenţiale din octombrie, a anunţat joi secretarul executiv al formaţiunii, informează Reuters.
    
Până acum nu există alţi candidaţi. Dacă va câştiga, Aliev (56 de ani) ar intra în cel de-al patrulea mandat de preşedinte.
    
Rezervele energetice uriaşe ale Azerbaidjanului şi locaţia sa strategică îl fac să fie considerat de o importanţă majoră pentru Europa, care speră să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia. Analişti afirmă că acest lucru a atenuat criticile occidentale asupra stilului de conducere al lui Aliev.
    
Grupurile pentru drepturile omului descriu guvernarea sa drept autoritară şi declară că guvernul său urmăreşte o represiune susţinută a disidenţei. El respinge aceste acuzaţii.
    
Aliev a preluat puterea de la tatăl său, Heidar, care a condus iniţial Azerbaidjanul ca lider al partidului comunist în Uniunea Sovietică şi apoi ca preşedinte după independenţă.
    
Aliev şi-a cimentat poziţia în vârful puterii cu două referendumuri, unul în 2009, ce a anulat o limită de două mandate pentru preşedinte, şi altul în 2016 în care el a prelungit mandatul şefului statului de la cinci la şapte ani, măsuri văzute de criticii săi ca ilegale şi nedemocratice.
    
"Sper că tineretul nostru, cei care sunt membri ai (partidului la putere) Yeni Azerbaidjan (Noul Azerbaidjan n.r.) vor face tot posibilul pentru victoria candidatului partidului, Ilham Aliev, în acest eveniment politic important", a declarat reporterilor Ali Ahmedov, secretarul executiv al partidului de guvernământ şi viceprim-ministru al ţării.
    
Alegerile sunt stabilite pentru 17 octombrie.
    
Aliev a încercat să susţină o politică de echilibru între Moscova şi Occident, în special în ceea ce priveşte politica energetică. Conducerea sa a beneficiat de un boom economic, rezultat al exporturilor de petrol, dar o scădere a preţului petrolului la nivel mondial în ultimii trei ani a slăbit moneda azeră, manatul, şi a contractat economia.
    
În raportul său anual la nivel mondial pe 2018, Human Rights Watch a menţionat că autorităţile din Azerbaidjan au condus anul trecut "un asalt concertat asupra criticilor guvernamentali, ameninţând supravieţuirea activismului independent în ţară".
    
Cel puţin 25 de jurnalişti şi activişti politici au fost condamnaţi la lungi pedepse de detenţie motivate politic, în cadrul unor procese nedrepte în 2017, se arată în raport.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)