Autorităţile iraniene au acordat duminică o permisie de patru zile, din raţiuni medicale, lui Baquer Namazi, cel mai vârstnic dintre cetăţenii americani deţinuţi în Republica Islamică Iran, transmite AFP.

Avocatul acestuia a arătat că Baquer Namazi, un americano-iranian de 81 de ani, fost responsabil al UNICEF, nu poate părăsi Iranul şi îi este interzis să se exprime în mass-media.

Baquer Namazi a fost dus la spital pe 15 ianuarie, a patra oară într-un an, după o scădere severă a tensiunii arteriale, o aritmie cardiacă şi o stare de epuizare generală, a precizat avocatul.

Namazi a suportat în septembrie o intervenţie chirurgicală pentru a-i fi implantat un stimulator cardiac.

Fiul său, omul de afaceri Siamak Namazi, este încă întemniţat.

"Salutăm eliberarea lui Baquer Namazi în raport cu deteriorarea sănătăţii sale, dar notăm că această eliberare nu este decât temporară", a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Heather Nauert.

"Facem apel la eliberarea imediată şi necondiţionată a familiei Namazi, precum şi a celorlalţi cetăţeni americani închişi în mod injust de guvernul iranian", a adăugat Nauert.

Cei doi membri ai familiei Namazi au fost condamnaţi în octombrie la 10 ani de închisoare pentru "spionaj şi colaborare cu guvernul american".

Fiul cel mare al lui Baquer Namazi a declarat că o reîntoarcere la închisoare a tatălui său "i-ar pune viaţa în pericol", iar avocatul a apreciat că măsura ar echivala cu pedeapsa cu moartea.

"Din raţiuni umanitare, el trebuie să fie eliberat. Şi este urgent ca Siamak Namazi şi ceilalţi americani închişi pe nedrept să-şi vadă de asemenea cazurile rezolvate", a adăugat avocatul.

Xiyue Wang, un cercetător chino-american de la Universitatea Princetown, a fost de asemenea condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

Un fost agent al FBI şi al CIA, Robert Levinson, este dat dispărut din martie 2007.

SUA şi Iranul nu mai au relaţii diplomatice din aprilie 1980 în urma revoluţiei islamice, iar tensiunile au sporit după alegerea lui Donald Trump la preşedinţia SUA, după o scurtă încălzire în epoca Obama.

Cele două ţări, alături de alte mari puteri, au semnat în iulie 2015 un acord privind programul nuclear iranian, în cadrul căruia Teheranul s-a angajat la reducerea capacităţilor sale nucleare în schimbul unei ridicări progresive a sancţiunilor internaţionale care i-au fost impuse.

Washingtonul respectă încă acest acord în ciuda ameninţărilor lui Donald Trump din campania electorală din 2016 că îl va denunţa. AGERPRES/ (AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor online: Daniela Juncu)