Preşedintele în exerciţiu al Finlandei, Sauli Niinisto, a fost reales duminică în funcţie, cu peste 60% din voturi, o dovadă că măiestria sa în arta de a-şi apropia ţara de Occident fără a ofensa puternicul vecin rus i-a mulţumit pe compatrioţii săi, transmite AFP.

După numărarea tuturor buletinelor de vot, Niinisto a întrunit 62,7% din sufragii, potrivit rezultatelor publicate de ministerul Justiţiei, cu mult în faţa principalului său rival, candidatul Verzilor, Pekka Haavisto, care a obţinut 12,4% din voturi.

"Acest rezultat este mai degrabă surprinzător", a declarat Sauli Niinisto, revendicând cu modestie victoria şi spunând că este "mişcat de această susţinere".

Această victorie din primul tur este nemaiîntâlnită din 1994 şi prima alegere a unui preşedinte finlandez cu vot majoritar direct.

Aproximativ 66,7% din cei 3,5 milioane de alegători s-au prezentat duminică la vot. O participare uşor mai scăzută în raport cu 2012, când prezenţa a fost de 72,8%.

De la alegerea sa în 2012, Niinisto, care s-a prezentat în scrutinul din acest an ca independent, bate recordurile de popularitate graţie în special strategiei sale faţă de Rusia, scrie AFP.

Această strategie i-a sedus pe finlandezi, care împart cu ruşii o frontieră de 1.340 de kilometri, cea mai lungă a Uniunii Europene cu Rusia.

"Niinisto nu este favorabil unei aderări a Finlandei la NATO, dar este pentru stabilirea de legături mai puternice cu Occidentul", a declarat, pentru AFP, Tapio Raunio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tampere. O poziţie "împărtăşită de principalele partide politice şi de asemenea de către opinia publică".

El a "jucat un rol activ în politica externă, întâlnindu-se cu conducătorii ruşi (...), oamenii apreciază leadership-ul său", a subliniat Raunio.

Sauli Niinisto este preşedintele finlandez cel mai popular după Urho Kekkonen (1956-1981) şi îl devansează pe mareşalul Mannerheim, erou al războiului contra Uniunii Sovietice al cărui loc în memoria colectivă a finlandezilor este comparabil cu cel al generalului De Gaulle în Franţa.

Niinisto şi-a exercitat din plin atribuţiile funcţiei sale pentru a-şi cultiva relaţiile cu Rusia. Strategia sa nu a împiedicat însă Finlanda, fost teritoriu al Rusiei imperiale (1809-1917), să se apropie de SUA şi de NATO.

''Unul dintre principalele obiective ale politicii externe şi de securitate ale Finlandei este acela de a evita să fie implicată într-un conflict armat'', explica Sauli Niinisto la jumătatea acestei luni, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la crearea forţelor armate finlandeze.

Născut în august 1948 la Salo (sud-vest) într-o familie de muncitori, Sauli Niinisto a devenit avocat înainte de a intra în politică din partea partidului conservator Coaliţia Naţională.

Ministru al justiţiei în 1995-1996, el a asigurat ulterior portofoliul finanţelor (1996-2003) şi şi-a ajutat ţara să depăşească recesiunea de la finalul anilor '90, înainte de a adera la zona euro. Între 2007 şi 2011, Niinisto a fost preşedinte al parlamentului finlandez.

În 1995, Niinisto, tată a doi copii, şi-a pierdut prima soţie într-un accident de maşină. În 2004, el însuşi era să moară în tsunamiul din Thailanda.

În 2009, s-a recăsătorit cu Jenni Haukio, secretara de presă a partidului său, cu 29 de ani mai tânără.

Cuplul a anunţat în octombrie că aşteaptă un copil în luna februarie. Conform unor analişti, ştirea a crescut şi mai mult cota de simpatie pentru Niinisto în rândul concetăţenilor săi.

"Modificările din viaţa mea privată nu-mi vor schimba felul de a-mi exercita funcţia de preşedinte", a declarat el duminică.

Rezultatele definitive vor fi publicate pe 30 ianuarie, a anunţat ministerul de Interne. AGERPRES/ (AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor online: Daniela Juncu)