Comisia Europeană confirmă că intenţionează să lege fondurile europene de statul de drept; Polonia protestează şi aminteşte că bugetul UE se adoptă cu unanimitate
Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a confirmat că la nivelul Comisiei Europene are loc o dezbatere privind instituirea unor modalităţi de legare a acordării fondurilor europene de situaţia statului de drept în viitorul cadru bugetar multianual al UE (pentru perioada 2021-2027), măsură despre care un oficial polonez a spus că nu va fi susţinută de ţara sa, amintind că bugetul multianual al UE trebuie aprobat de toate statele membre, informează agenţia PAP.
Vorbind la Bruxelles după o reuniune a Colegiului Comisarilor, Vera Jourova a spus că este ''foarte logic'' ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ''să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept''.
Ea a confirmat că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept. Vera Jourova a mai menţionat că o astfel de definiţie ar urma să vizeze toate fondurile europene, nu doar fondurile de coeziune. ''Este important de adăugat acest lucru, întrucât nu trebuie să se înţeleagă că ar fi un fel de avertisment sau pedeapsă numai pentru anumite ţări'', a indicat ea.
Comisia Europeană doreşte să stabilească o definiţie ''foarte clară şi foarte precisă'' care să arate dacă sistemul judiciar dintr-un stat membru funcţionează şi dacă statul de drept este respectat. Potrivit comisarului Vera Jourova, Comisia Europeană a dorit stabilirea unor precondiţii esenţiale pentru accesarea fondurilor europene, dar a negat că ar fi o chestiune de ''condiţionalitate''. ''Nu vorbim despre condiţionalitate, care este de asemenea ceva interpretat greşit, ci de o definiţie în sensul că un stat membru trebuie să aibă un sistem judiciar funcţional şi independent'', a spus ea.
Comisarul Jourova a mai apreciat că, din perspectiva propriei sale interpretări juridice, o astfel de condiţie privind respectarea statului de drept deja există şi este înscrisă în articolul 2 al Tratatului UE. Dar ea a refuzat să dea detalii despre cum ar putea fi legată accesarea fondurilor europene de statul de drept fără ''condiţionalitate'', afirmând doar că dezbaterea ''este abia la început'' şi chestiunea va fi aprofundată pentru a ''formula o definiţie a precondiţiei necesare'' care să nu lase loc de interpretări. Însă ''trebuie să existe o garanţie că sistemul funcţionează'', a insistat comisarul european pentru justiţie.
Solicitat să comenteze aceste informaţii, ministrul adjunct polonez de externe Konrad Szymanski a amintit că ţara sa plăteşte în fiecare an pentru bugetul comunitar circa 4,8 miliarde de euro şi prin urmare are aceleaşi drepturi ca oricare alt stat membru de a folosi instrumentele UE.
El a subliniat de asemenea că bugetul multianual al UE trebuie aprobat în unanimitate şi a precizat că Polonia nu va accepta să se abuzeze de criteriul respectării statului de drept. Oficialul polonez a mai estimat că este ''foarte dificil'' să se formuleze criterii obiective, astfel că s-ar lăsa loc unor ''abuzuri politice'' care nu vor fi acceptate. În opinia sa, ''soluţii bazate pe sancţiuni, pe limitarea drepturilor oricărui stat membru, ar însemna că bugetul a devenit un instrument de divizare a ţărilor în bune şi rele din motive politice''. ''Polonia nu va accepta niciodată acţiuni discriminatorii împotriva altor state membre'', a mai spus adjunctul ministrului polonez de externe, care consideră demersul enunţat ca fiind ''ilegal din punctul de vedere al tratatelor europene''.
Potrivit publicaţiei Financial Times, ideea unei condiţionări a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfăşurată săptămâna trecută.
Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi.
Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, ce va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SUA au plătit Venezuelei 12 miliarde de dolari pentru resurse naturale
Statele Unite au plătit Venezuelei 12 miliarde de dolari după ce au preluat controlul asupra resurselor naturale venezuelene, arată un raport al Departamentului de Stat de la Washington preluat joi de AFP. Începând din 3 ianuarie, când forțele americane l-au răsturnat de la putere pe președintele venezuelan Nicolas Maduro, &i
Justiția din Spania suspendă gruparea neonazistă Nucleo Nacional
Un judecător spaniol a ordonat suspendarea grupării de extremă dreapta Nucleo Nacional (Nucleul Național, NN) în cadrul unei anchete privind asocierea ilegală și infracțiuni motivate de ură, a comunicat joi un tribunal din orașul Gijon din nordul Spaniei, conform agenției Reuters. Magistratul a decis închiderea sediului grupării și
Israelul îi interzice accesul lui Jean-Luc Melenchon, candidat de extremă stângă la președinția Franței
Israelul a anunțat joi că îi interzice accesul pe teritoriul său politicianului francez Jean-Luc Melenchon, liderul partidului radical de stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise, LFI), transmite AFP. Melenchon, care candidează din nou la președinția Franței, conduce o formațiune care are o ''poziție extrem de ostilă faț
SUA își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova
SUA și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional într-un mesaj transmis joi de ambasadorul SUA la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, informează Deschide.md.
Putin le-a explicat emisarilor Casei Albe viziunea Rusiei privind securitatea indivizibilă în Europa
Președintele rus Vladimir Putin le-a prezentat joi emisarilor Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, viziunea Rusiei asupra securității indivizibile în Europa, în cadrul unei întâlniri la Kremlin care a urmat reluării contactelor dintre Rusia, Ucraina și SUA la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, relatează EFE.
PE a ridicat imunitatea eurodeputatul ungar Andras Kulja, implicat într-un caz de defăimare în țara sa
Parlamentul European a votat joi, la Bruxelles, ridicarea imunității eurodeputatului ungar Andras Kulja, membru al partidului Tisza și implicat într-un caz de defăimare prezentat de un fost secretar de stat pentru sănătate, transmite MTI. Cererea de ridicare a imunității a fost aprobată prin ridicare de mâini, la recomandarea Comis
Serviciile de informații norvegiene constată un risc crescut de sabotaje din partea Rusiei
Serviciile de informații norvegiene au informat joi asupra unor riscuri sporite ca Rusia să efectueze operațiuni de sabotaj în Norvegia, relatează AFP. Serviciul de securitate al poliției norvegiene (PST) constată o creștere a numărului de incidente de sabotaj în 2026 (în Europa), a anunțat instituția într-un comunicat,
UE va livra Ucrainei 500 de generatoare
Uniunea Europeană va livra Ucrainei 500 de generatoare, 200 de autobuze și patru poduri de pontoane, au anunțat joi președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Antonio Costa după o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite dpa. UE a promis noile ajutoare în ve
Trump spune că SUA nu au nevoie de un acord cu Iranul și îi cere lui Vance să se concentreze pe corupție
Președintele american Donald Trump a afirmat joi că țara nu mai are nevoie de un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Iran și i-a cerut vicepreședintelui JD Vance să se concentreze pe investigarea 'corupției' interne, după ce au apărut relatări că vicepreședintele SUA ia în considerare reluarea dialogului cu Teheranul, informează EFE.
Trump amenință Mexicul cu dublarea taxelor vamale după sosirea unei caravane cu migranți
Președintele american Donald Trump a amenințat joi cu dublarea taxelor vamale impuse Mexicului, după sosirea unei caravane cu peste 1.000 de migranți din America Centrală pe teritoriul mexican, care speră să poată intra în SUA, relatează AFP. 'Invadarea țării noastre reîncepe. Caravane uriașe se formează și încep o călăto
Ucraina susține că Putin vrea un armistițiu umanitar la Kostiantinivka pentru a face rotație de trupe
Ucraina a afirmat joi că Kremlinul urmărește să obțină un armistițiu umanitar în orașul Kostiantinivka pentru a face rotație de trupe, așa cum, potrivit Kievului, a făcut deja în regiunea Herson în timpul încetării focului pe care ambele părți au decretat-o la sfârșitul lunii octombrie pentru a evacua populația civilă din localitatea Ole
Volodimir Zelenski trage un semnal de alarmă în legătură cu discuțiile despre o arhitectură de securitate în Europa
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la europeni, joi, să fie deosebit de atenți la discuțiile între Moscova și Washington despre o eventuală nouă arhitectură de securitate în Europa, relatează France Presse. 'Europa trebuie să fie cu adevărat atentă atunci când americanii și rușii abordează acest subiec
Belgia investighează o posibilă implicare a Iranului în atacurile cibernetice asupra supermarketurilor
Belgia investighează posibila implicare a unor grupuri care au legătură cu Iranul în recentele atacuri cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din mai multe supermarketuri din țară, similare celor înregistrate în octombrie în Franța, pe care Parisul le atribuie Gardienilor Revoluției din Iran, informează joi EFE. M
Alice Huang, presupusa spioană chineză în cazul Nvidia, avea interdicție de reintrare în Singapore după o anchetă
Presupusa spioană chineză Alice Huang, amantă a directorului general al Nvidia, Jensen Huang, a plecat din Singapore în februarie și i s-a interzis să revină, în urma unei anchete privind presupuse ilegalități, a comunicat joi ministerul singaporez de interne, conform agenției Reuters. Producătorul de cipuri Nvidia a anunțat î
BTA/Premierul bulgar: Europa trebuie să-și aibă locul la masa negocierilor pentru încheierea războiului în Ucraina
Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor privind încheierea războiului în Ucraina, le-a declarat prim-ministrul Rumen Radev reporterilor joi, la Dublin. El se află în Irlanda pentru a participa la al 9-lea Summit al Comunității Politice Europene și la o reuniune informală a Consiliului European pe 12 și 13 noiembrie. La Abu Dhabi au avut l
