Divizaţi şi slăbiţi, social-democraţii germani decid duminică dacă acceptă principiul unei noi coaliţii conduse de Angela Merkel pentru a depăşi impasul post-electoral care a lăsat Germania fără guvern timp de patru luni, comentează AFP.

Europa se află, de asemenea, în aşteptare. Vineri, la Paris, cancelarul german şi preşedintele francez Emmanuel Macron au insistat pe importanţa unei Germanii în stare de funcţionare pentru reformarea UE.

Cei 600 de delegaţi ai Congresului SPD (Partidul Social-Democrat), reuniţi la Bonn, urmează să accepte sau să respingă rezultatul discuţiilor preliminare cu conservatorii, care s-au încheiat săptămâna trecută cu un proiect de program cu Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel şi aliaţii bavarezi din Uniunea Creştin-Socială (CSU).

Un vot favorabil duminică după-amiază ar duce la noi negocieri pentru formarea unui nou guvern în jurul Paştelui.

Dar un vot negativ ar plasa Germania într-o situaţie fără precedent. Angela Merkel va trebui să opteze între a forma un guvern minoritar şi alegeri parlamentare anticipate, care comportă un risc ridicat pentru ea.

Cancelarul a refuzat până în prezent aceste două opţiuni, alegerile suscitând teama de ascensiunea extremei drepte, în condiţiile în care cele 13% obţinute de AfD (Alternativa pentru Germania) în septembrie, un scor istoric, au fragmentat Camera Deputaţilor şi a complicat formarea unei majorităţi.

Deşi a obţinut la legislative doar 20,5% şi în scădere în sondaje de atunci, SPD este profund divizat în faţa perspectivei de a reînnoi Marea Coaliţie CDU/CSU-SPD sau aşa-zisa 'GroKo' (de la 'grosse Koalition') cu Angela Merkel.

În spiritul liderului partidului Martin Schulz şi al majorităţii celorlalţi lideri, scopul este de a evita în Germania o criză guvernamentală prelungită şi, prin ricoşeu, o paralizie mortală pentru UE, într-un moment în care urmează să fie negociate reformele-cheie în materie economică, bugetară şi în domeniul imigraţiei.

Potrivit lui Schulz, este, de asemenea, o chestiune de evitare a alegerilor anticipate în care "alegătorii îi vor pedepsi" pe cei care nu au reuşit să formeze un guvern.

Dimpotrivă, o parte din baza sa consideră că social-democraţii trebuie să se consolideze în opoziţie şi să vireze spre stânga pentru a supravieţui. Potrivit acestora, Angela Merkel a profitat de experienţa guvernamentală comună, chiar dacă unele dintre cele mai populare reforme, cum ar fi introducerea salariului minim, au fost propuse de SPD.

Aceşti militanţi reuniţi sub lozinca #NoGroKo, conduşi de liderul aripei de tineret a partidului Kevin Kühnert, consideră că au fost făcute prea multe concesii conservatorilor în timpul discuţiilor preliminare din ianuarie, inclusiv asupra impozitării, sănătăţii şi imigraţiei.

În cadrul voturilor lor simbolice, federaţiile SPD din Saxonia-Anhalt şi Berlin au respins săptămâna aceasta proiectul de coaliţie.

Pentru mai mulţi social-democraţi, o alianţă ar fi mai amară decât seara înfrângerii la legislative, când Martin Schulz a anunţat trecerea în opoziţie.

"Atmosfera este controversată la SPD", a rezumat Kevin Kühnert, în timp ce lidera social-democraţilor din Bavaria, Natascha Kohnen, a prezis un vot "strâns" duminică.

Congresul SPD "are o importanţă enormă pentru viitorul Germaniei (...) pentru Europa", subliniază Martin Schulz într-un apel lansat vineri susţinătorilor săi. "Sunt convins că merită să fie deschise negocierile de coaliţie cu CDU şi CSU bavarez", afirmă el în acelaşi mesaj.

Angela Merkel a insistat, de asemenea, săptămâna aceasta că social-democraţii ar trebui să ia o "decizie responsabilă", deoarece Germania şi Europa au "nevoie de un guvern stabil".

Cu toate acestea, un vot pozitiv duminică nu va însemna sfârşitul impasului guvernamental. Pentru mulţi observatori, aceste dificultăţi în alcătuirea celui de-al patrulea guvern ilustrează crepusculul Angelei Merkel după mai mult de un deceniu de putere de neclintit.

În cazul unei alianţe, "Merkel şi Schulz vor guverna, dar fără inspiraţie. Această mare coaliţie va simboliza începutul sfârşitului unei ere şi nu lansarea într-adevăr a uneia noi", apreciază think-tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Internaţionale. AGERPRES/(AS - editor: Lilia Traci, editor online: Anda Badea)