Myanmar şi Bangladesh au căzut de acord să soluţioneze în termen de doi ani întoarcerea a circa 650.000 de musulmani rohingya care au fugit din Myanmar începând de la sfârşitul lunii august 2017 din cauza unei campanii de represiune a armatei, informează marţi Reuters şi France Presse.

Cele două ţări vecine au căzut de acord la Naypyidaw, capitala Myanmar (fostă Birmania n.r.), "cu privire la documentul ce se va ocupa" de refugiaţi, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe din Bangladesh într-un comunicat.

Cu toate acestea, niciun calendar pentru începerea procesului nu a fost până acum anunţat de cele două ţări. În schimb, comunicatul menţionează că eforturile pentru întoarcerea refugiaţilor "iau în considerare familia ca unitate" şi Myanmar va acorda adăpost temporar celor care revin în ţară înainte de a reconstrui pentru ei case.

Potrivit comunicatului, Bangladesh va trimite refugiaţii în două centre de primire de cealaltă parte a frontierei, în Myanmar. Cinci tabere urmează de asemenea să fie construite în statul Rakhine din vestul Myanmar, unde trăia marea majoritate a minorităţii rohingya.
    
"Myanmar şi-a reiterat angajamentul de a opri fluxul de locuitori (care fug) din Myanmar în Bangladesh", se spune în comunicat.
    
Reuniunea de la Naypyidaw a fost prima a unui grup de lucru comun creat pentru a stabili detaliile acordului de repatriere din noiembrie 2017.

Pentru Naţiunile Unite, această minoritate musulmană este victima unei "purificări etnice".

Sub presiune pe scena internaţională, Myanmar a promis să repatrieze refugiaţii dacă ei pot dovedi că au trăit anterior în Myanmar.

Bangladesh, care adăposteşte aproape un milion de refugiaţi rohingya la graniţa sa de sud-est, devenită în prezent cea mai mare tabără din lume, insistă pe lângă guvernul din Myanmar al lui Aung San Suu Kyi să înceapă procesul de repatriere a refugiaţilor.

Într-o ţară marcată de un puternic naţionalism budist, musulmanii rohingya reprezintă cea mai mare populaţie apatridă din lume după ce le-a fost retrasă cetăţenia Myanmar în 1982 sub regimul militar. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)