Ghețarii din diverse locuri de pe glob dispar într-un ritm mai accelerat decât până acum, ultimii trei ani marcând cea mai mare pierdere de masă de gheață din istoria înregistrărilor, potrivit unui raport publicat vineri de UNESCO, informează Reuters.

Cantitatea de 9.000 de gigatone de gheață pierdută începând din 1975 reprezintă echivalentul unui ''bloc de gheață de dimensiunile Germaniei, cu o grosime de 25 de metri'', a declarat Michael Zemp, directorul Serviciului Mondial de Monitorizare a Ghețarilor, cu sediul în Elveția, într-o conferință de presă organizată la sediul ONU din Geneva prin care a fost anunțată publicarea raportului.

Pierderea dramatică a stratului de gheață, din zona arctică până în Alpi, din America de Sud până pe Platoul Tibetan, este așteptată să se accelereze pe măsură ce schimbările climatice, cauzate de arderea combustibililor fosili, provoacă creșterea temperaturilor globale. Acest fenomen va exacerba cel mai probabil problemele economice, de mediu și sociale din diferite locuri de pe glob pe măsură ce nivelurile apelor mărilor cresc, iar sursele principale de apă se micșorează.

Publicarea raportului coincide cu summitul UNESCO de la Paris ce marchează pentru prima dată Ziua Mondială a Ghețarilor, care îndeamnă la acțiune globală pentru protejarea ghețarilor de pe întreg globul.

Potrivit lui Michael Zemp, cinci dintre ultimii șase ani au fost marcați de cele mai mari pierderi de gheață, 450 de gigatone de gheață topindu-se doar în 2024.

Din cauza pierderilor accelerate de gheață, ghețarii montani sunt printre cei mai mari contributori la creșterea nivelului mărilor, fenomen din cauza căruia milioane de oameni se confruntă cu riscul unor inundații devastatoare și al distrugerii cursurilor de apă de care miliarde de persoane depind pentru furnizarea energiei electrice și pentru agricultură.

Stefan Uhlenbrook, director departamentului pentru apă și criosferă în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a declarat că cei aproximativ 275.000 de ghețari care au mai rămas la nivel global cuprind, alături de calotele antarctică și groenlandeză, circa 70% din resursa de apă dulce a omenirii.

''Trebuie să ne îmbogățim cunoștințele științifice, trebuie să progresăm prin sisteme mai bune de observare, prin prognoze mai bune și prin sisteme de avertizare timpurie mai performante atât pentru planetă, cât și pentru oameni'', a adăugat Stefan Uhlenbrook.

Pericole și zeități

Circa 1,1 miliarde de persoane trăiesc în comunități situate în zone montane și care se confruntă cu primul efect al pierderii ghețarilor, din cauza riscurilor crescute asociate cu dezastrele naturale și cu sursele de apă nesigure. Din cauza amplasamentelor izolate și a terenului accidentat, soluțiile ieftine sunt greu de găsit.

Creșterea temperaturilor ar putea înrăutăți secetele din zone care se bazează pe stratul de zăpadă ca sursă de apă dulce, sporind în același timp severitatea și frecvența unor pericole precum avalanșele, alunecările de teren, viiturile și inundațiile produse de revărsarea unui lac glacial (GLOF).

Un fermier peruan care locuia în aval de un ghețar aflat în retragere și-a căutat dreptatea la tribunal și a dat în judecată gigantul german din sectorul energiei RWE pentru o parte din sistemul de apărare împotriva inundațiilor cauzate de un lac glaciar, cerând despăgubiri proporționale cu emisiile sale globale istorice.

''Schimbările pe care le vedem la fața locului sunt efectiv sfâșietoare'', a declarat miercuri pentru Reuters glaciologul Heidi Sevestre, din cadrul Programului pentru monitorizarea și evaluarea zonei arctice, la sediul UNESCO din Paris.

''Lucrurile în anumite regiuni se întâmplă mai rapid decât am anticipat'', a adăugat Heidi Sevestre, menționând o călătorie recentă în Munții Rwenzori, situați în Uganda și Republica Democrată Congo, în Africa de Est, unde ghețarii sunt așteptați de acum să dispară până în anul 2030.

Heidi Sevestre a lucrat cu comunitățile indigene Bakonzo din această regiune, care cred că o zeitate pe numele Kitasamba locuiește în ghețari.

''Vă puteți imagina conexiunea spirituală profundă, acest atașament puternic pe care acei oameni îl au față de ghețari și ce ar putea însemna pentru ei dacă acești ghețari vor dispărea?'', a declarat Heidi Sevestre.

Topirea ghețarilor din Africa de Est a dus la înmulțirea conflictelor locale pentru apă, potrivit noului raport UNESCO și, deși impactul este minim la o scară globală, problema topirii ghețarilor în diferite locuri din lume are un impact eteroclit.

În perioada 2000-2023, topirea ghețarilor montani a cauzat o creștere cu 18 milimetri a nivelului global al mării, circa 1 milimetru pe an. Fiecare milimetru poate expune până la 300.000 de persoane la inundații anuale, potrivit Serviciului Mondial pentru Monitorizarea Ghețarilor.

''Miliarde de oameni sunt conectați cu ghețarii, chiar dacă ei știu asta sau nu, și va fi nevoie de miliarde de persoane care să-i protejeze'', a declarat Heidi Sevestre. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)