În urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, iguanele au realizat fără voie cea mai lungă călătorie transoceanică a unei specii terestre, parcurgând aproximativ 8.000 de kilometri din America de Nord până în Fiji, conform unui nou studiu, transmite marți Live Science.

Autorii acestui studiu publicat luni în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) sunt de părere că iguanele au plutit peste 8.000 de kilometri, purtate de curenții oceanici pe plute din vegetație, ajungând în Fiji la puțin timp după ce aceste insule au apărut din ape. 'Ne putem imagina un ciclon puternic care a doborât copaci și într-o regiune cu o populație mare de iguane și ouă ale acestor reptile, iar apoi copacii au fost purtați de curenții oceanici', susține coordonatorul studiului, Simon Scarpetta, profesor de științe ale mediului la Universitatea din San Francisco.

Șopârlele verde aprins din Fiji sunt singurele iguane din afara emisferei vestice, iar oamenii de știință nu au putut explica până acum cum au ajuns iguanele pe aceste insule. În urma unei analize genetice cercetătorii au ajuns la concluzia că iguanele din Fiji sunt mult mai apropiat înrudite cu iguanele din emisfera vestică decât se credea și probabil că au ajuns în Fiji direct de pe coasta de vest a SUA, în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani.

'Faptul că au ajuns până în Fiji direct din America de Nord pare o nebunie', a declarat co-autorul acestui studiu, Jimmy McGuire, profesor de biologie la University of California, Berkeley. 'Însă variantele alternative, care să implice colonizarea treptată din zone terestre adiacente nu funcționează pentru această perioadă de timp, pentru că știm că iguanele au ajuns în Fiji în ultimii 34 de milioane de ani', a adăugat el.

Anterior, biologii au propus ipoteza conform căreia iguanele din Fiji - genul Brachylophus - s-ar trage dintr-o familie de iguane în prezent dispărute care ar fi populat odinioară insulele din Pacific. Alții au sugerat că aceste reptile ar fi plutit pe distanțe mai scurte, din America de Sud, via Antarctica sau Australia înainte de a ajunge în Pacific. Aceste ipoteze erau însă bazate pe analize genetice mai vechi, care nu stabileau în mod clar cât de apropiat înrudite sunt iguanele din Fiji cu alte iguane.

Noul studiu se bazează pe secvențe de ADN de la nivelul întregului genom, colectate de Scarpetta de la peste 200 de specimene de iguane de la muzee din întreaga lume. Studiul a ajuns la concluzia că genul Brachylophus din Fiji este foarte apropiat de genul Diposaurus, din care fac parte iguanele care populează deșerturile nord-americane. Aceste iguane de deșert sunt foarte bine adaptate la temperaturi extreme și la absența apei și a hranei, adaptări care probabil le-au ajutat în călătoria pe mare.

'Iguanele și iguanele de deșert, în special, sunt rezistente la deshidratare și la lipsa hranei, așa că mă gândesc că, dacă ar fi existat un grup de vertebrate sau de șopârle care au putut să supraviețuiască unei călătorii de 8.000 de kilometri prin Pacific pe un pat de vegetație, strămoșii iguanelor de deșert sunt aceste animale', conform lui Scarpetta.

Cercetătorii estimează că aceste genuri de iguane s-au despărțit acum aproximativ 34 de milioane de ani - aproximativ perioada în care s-au format insulele Fiji, ceea ce înseamnă că probabil iguanele au fost printre primii 'coloniști' ai acestor insule. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)