Aproape 200 de țări din lumea întreagă au avut termen până luni să transmită la ONU noile lor foi de parcurs privind schimbările climatice. Însă aproape toate au ratat termenul limită, stârnind temeri că marile economii vor adopta o atitudine de așteptare în lupta lor împotriva schimbărilor climatice după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, informează AFP.

Potrivit unei baze de date de la ONU, doar 10 semnatari ai Acordului de la Paris au transmis strategiile lor actualizate privind reducerea gazelor cu efect de seră până în 2035, înainte de expirarea termenului limită de 10 februarie.

Deși Regatul Unit, Elveția și Brazilia - gazda viitoarei COP30 din noiembrie - și-au prezentat deja planurile, alte țări, inclusiv unele foarte importante - cum ar fi China, India și UE, de exemplu -, lipsesc încă la apel.

Cât despre planul depus de Statele Unite în timpul administrației Biden, acesta nu va fi probabil implementat, ținând cont de realegerea lui Donald Trump, care a anunțat o nouă retragere a țării sale din Acordul de la Paris.

Această retragere este 'în mod clar un regres' al diplomației climatice și poate explica atitudinea de așteptare a altor țări, a declarat Ebony Holland, de la grupul de reflecție International Institute for Environment and Development (IIED).

'Există cu siguranță mari schimbări geopolitice în curs de desfășurare, care se dovedesc complicate pentru cooperarea internațională, mai ales în privința unor subiecte mari cum ar fi schimbările climatice', a declarat ea.

Traiectorie: +2,6°C

Acordul de la Paris prevede că semnatarii să își revizuiască regulat angajamentele de decarbonizare, denumite 'contribuții determinate la nivel național' (CDN-uri în limbajul specialiștilor de la ONU). Aceste texte detaliază, de exemplu, modul în care o țară dorește să acționeze pentru a-și dezvolta energiile regenerabile și pentru a renunța la cărbune.

Aceste strategii au menirea de a reflecta partea asumată de fiecare țară pentru a limita încălzirea climei mult sub pragul de 2°C și a continua eforturile pentru a o limita la 1,5°C în raport cu era preindustrială. Pentru a reuși acest lucru, emisiile globale, care nu au intrat încă în declin, ar trebui să se reducă la jumătate până în 2030.

Or, potrivit ONU, precedentele foi de parcurs duc deja omenirea, deja mai caldă cu 1,3°C, spre o încălzire catastrofală cu 2,6°C - 2,8°C. La acel nivel, caniculele, secetele și precipitațiile abundente, deja în creștere, vor deveni extreme, însoțite de intensificarea fenomenului de dispariție a speciilor și de o creștere ireversibilă a nivelului mării.

Întârzierea transmiterii CDN-urilor - ale căror obiective nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic - nu atrage penalități.

Conferința ONU privind schimbările climatice a recunoscut, de asemenea, aceste întârzieri: secretarul său executiv, Simon Stiell, care descrie CDN-urile drept 'cele mai importante documente de politică publică ale secolului', a considerat că este 'rezonabil să ne mai acordăm puțin timp pentru a ne asigura că aceste planuri sunt de cea mai înaltă calitate'.

Potrivit unui oficial de la ONU, peste 170 de țări au anunțat că intenționează să își depună planurile în acest an, marea lor majoritate intenționând să facă acest lucru înainte de COP30.

'Cel mai târziu, echipa secretariatului nostru ar trebui să le primească până în luna septembrie', a adăugat secretarul executiv al Convenției Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCNUCC) într-un discurs rostit joia trecută în Brazilia.

'Voința de a acționa?'

Unele țări au nevoie să își precizeze viziunea, recunoaște Linda Kalcher, directoarea executivă a grupului de reflecție european Strategic Perspectives. Dar 'ceea ce este îngrijorător este faptul că dacă prea multe țări sunt în întârziere, atunci se poate lăsa impresia că nu au voința de a acționa', a adăugat ea.

Pe lângă revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii din numeroase țări trebuie să facă față inflației, datoriei publice sau unor apropiate alegeri importante, așa cum este cazul Germaniei.

Uniunea Europeană s-a confruntat astfel cu o creștere a partidelor de extrema dreaptă, ostile politicilor de protejare a climei. Blocul de 27 de țări intenționează totuși să își depună foaia de parcurs 'mult înainte' de COP30 și dorește să rămână 'o voce preeminentă pentru acțiunea climatică internațională', a dat asigurări o purtătoare de cuvânt.

În ceea ce privește China, primul poluator la nivel mondial, devenit primul investitor în energiile regenerabile, urmează să își dezvăluie și ea acest plan, foarte așteptat, pe parcursul anului 2025.

Pentru moment, puține sunt strategiile care se ridică la înălțimea sarcinii lor, potrivit Climate Action Tracker, care a criticat cele mai recente actualizări operate de Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Noua Zeelandă și Elveția. Doar Regatul Unit se descurcă bine din acest punct de vedere, a precizat același grup de reflecție. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)