Schimbările climatice ameninţă viitorul staţiunilor de schi din Europa, afirmă autorii unui studiu recent, potrivit căruia utilajele de zăpadă artificială nu vor putea să compenseze decât parţial absenţa zăpezii naturale în contextul în care clima de pe Terra continuă să se încălzească, informează luni DPA.

Aproximativ jumătate dintre staţiunile de schi din Europa se confruntă cu riscuri ridicate de deficit de zăpadă dacă încălzirea climei globale va determina temperatura medie globală să crească cu 2 grade Celsius, afirmă autorii acestui studiu ce a fost publicat în revista ştiinţifică Nature Climate Change.

În scenariul în care temperatura medie creşte cu 3 grade Celsius în acest secol, 91% dintre staţiunile de schi din Europa se vor confrunta cu riscul de a avea prea puţină zăpadă pentru a permite practicarea sporturilor de iarnă.

Dacă încălzirea climei globale va fi de 4 grade Celsius, atunci aproape toate staţiunile de schi de pe continentul european riscă să se confrunte cu o penurie de zăpadă.

Europa este un centru major pentru schi la nivel global, întrucât găzduieşte aproximativ jumătate dintre staţiunile de acest tip din lume. Studiul a analizat 2.234 de staţiuni din 28 de ţări din Europa.

Dacă eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice reuşesc să limiteze creşterea temperaturii medie cu cel mult 1,5 grade Celsius - obiectivul stabilit prin Acordul pentru climă de la Paris -, atunci doar 32% dintre staţiunile de schi ar risca să se confrunte cu deficit de zăpadă, potrivit acestui studiu. Acest procent ar putea să scadă chiar şi mai mult, între 14% şi 26%, cu ajutorul utilajelor de producere a zăpezii artificiale.

Munţii Alpi ar urma să fie deosebit de afectaţi de această evoluţie, potrivit prognozelor realizate în cadrul studiului.

La o încălzire globală cu 3 grade Celsius, riscul de deficit de zăpadă fără producerea de omăt artificial ar fi de 100% în Alpii germani, de 94% în Alpii austrieci, de 93% în Alpii francezi şi de 87% în Alpii elveţieni.

Dacă încălzirea globală va fi limitată la +1,5 grade Celsius - un prag despre care experţii spun că este tot mai puţin probabil de atins -, riscul de deficit de zăpadă în Alpii germani va fi redus la 20%, în Alpii austrieci la 7%, în Alpii Francezi la 4% şi în Alpii elveţieni la 5%.

O modalitate prin care staţiunile de schi ar putea să reacţioneze la deficitul iminent de zăpadă ar fi să investească în producţia de zăpadă artificială, care le-ar asigura o aprovizionare fiabilă cu omăt pentru o parte a anului în anumite zone.

Însă experţii spun că producţia de zăpadă artificială va duce la creşterea cererii de apă şi de electricitate, precum şi a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de staţiunile de schi.

Autorii studiului încurajează părţile interesate să reconsidere dacă anumite regiuni ar trebui să rămână dependente de turismul generat de practicarea sporturilor de iarnă, mai ales dacă se ţine cont de cererile mari de energie şi apă, care sunt deja o resursă rară în unele dintre regiunile montane. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)