Urmele de condensare lăsate de avioane, o altă faţă a impactului aviaţiei asupra climei
Impactul aviaţiei asupra încălzirii globale nu se rezumă doar la amprenta sa de carbon, urmele de condensare lăsate de avioane având o contribuţie "cel puţin" la fel de mare ca cea a emisiilor de dioxid de carbon (CO2), au estimat experţii care solicită o analiză mai amplă a acestui fenomen, relatează joi AFP.
Sectorul aerian, care reprezintă 2 până la 3% din emisiile globale de CO2, şi-a asumat o politică de reducere drastică a emisiilor sale de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră. Este vizat obiectivul "emisii nete zero" până în 2050.
Însă, acesta este doar vârful aisbergului impactului climatic al transportului aerian, după cum estimează ONG-ul Transport & Environnement (T&E).
Oamenii de ştiinţă sunt încă departe de a deţine cifre definitive, însă "emisiile non-CO2 pot reprezenta până la două treimi din impactul aviaţiei asupra încălzirii globale", după cum a declarat directorul executiv al organizaţiei, William Todts. El şi-a exprimat regretul că, în pofida acestui lucru, "nu ne pasă".
Fără a-l cuantifica cu exactitate, Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei (EASA) recunoaşte la rândul său acest impact. "Importanţa incidenţelor non-CO2 ale activităţilor aeriene asupra climei - pe care le-am estimat până în prezent a fi cel puţin la fel de importante ca cele ale CO2 - este pe deplin confirmată", a indicat agenţia într-un raport din noiembrie 2020.
Aceste efecte sunt produse în principal de oxizii de azot (NO2/NOx) şi mai ales de urmele de condensare, care reprezintă 57%, potrivit lui Marc Settler, profesor la Imperial College London.
Departe de teorii ale conspiraţiei despre aşa-numitele "chemtrails", formarea acestor urme albe în urma aeronavelor reprezintă un fenomen cunoscut - în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, diverse particule, precum cele de funingine, sunt încapsulate în cristale de gheaţă ce formează dâre ce se transformă în cirrus, nori de altitudine sub formă de filamente albe.
Deşi au un efect de răcire, reflectând o parte din energia soarelui înapoi în spaţiu, ele împiedică scăparea radiaţiilor de pe Pământ.
"Urmele de condensare pe timp de noapte, iarna, sunt cele care riscă să aibă cel mai mare efect de încălzire", a explicat Marc Settler. El a adăugat că "majoritatea" zborurilor nu provoacă formarea de astfel de urme.
"Mai multe cercetări"
Funinginea provine din molecule de hidrocarburi aromatice, care reprezintă 8% până la 25% din volumul kerosenului. Prin urmare, este esenţial, după cum notează Marc Settler, să existe "mai multe informaţii despre compoziţia combustibilului" utilizat în timpul zborurilor.
Combustibilii durabili pentru aviaţie (SAF) permit reducerea funinginii şi, prin urmare, urmele de condensare.
Pentru Patrick Le Clercq, de la Centrul german de cercetare aerospaţială DLR, "utilizarea unui combustibil care scade cu 80% emisiile de funingine permite reducerea cu până la 50%" a impactului urmelor de condensare asupra încălzirii globale.
Însă, "chiar dacă nu ar exista funingine în dâre, rămân încă particulele din aerul înconjurător" care pot conduce la formarea de cristale de gheaţă, a subliniat el.
O viitoare aeronavă alimentată cu hidrogen - care emite doar vapori de apă - s-ar putea afla astfel, de asemenea, la originea urmelor de condensare, acestea disipându-se, însă, mult mai rapid.
Deoarece aceste urme apar doar în anumite condiţii de umiditate şi temperatură, zonele în care este posibil să se formeze ar trebui evitate.
Un studiu realizat în 2020 în spaţiul aerian japonez a concluzionat că 2% dintre zboruri s-au aflat la originea a 80% dintre urmele de condensare, iar redirecţionarea în proporţie de 1,7% a avioanelor a redus urmele de condensare cu 59%, fără impact asupra consumului de combustibil.
Una dintre provocări este tocmai adaptarea traiectoriei avionului evitându-se în acelaşi timp un consum mai mare de combustibil, a indicat directorul general al EASA, Patrick Ky.
Poate fi suficient să se indice pilotului să zboare cu 600 de metri mai sus sau mai jos pentru a se evita zonele favorabile formării de urme de condensare.
Centrul de control al traficului aerian de la Maastricht, care gestionează spaţiul aerian din Benelux şi nord-vestul Germaniei, a efectuat un experiment în perioada ianuarie-octombrie 2021, care a vizat redirecţionarea avioanelor în funcţie de zonele favorabile formării urmelor de condensare.
"Credem că urmele pot fi evitate", a declarat Ilona Sitova, care a condus acest studiu, referindu-se la zonele favorabile formării de dâre de condensare. Însă, a adăugat ea, stabilirea hărţilor de prognoză a acestor zone a fost "mai complicată decât era de aşteptat şi nu este în totalitate fiabilă". În acest sens, Sitova a precizat că "avem nevoie de mai multe cercetări".AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE Filipine/ Peste 30 de morți în urma unui cutremur cu magnitudinea 7,8
Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața în urma unui puternic seism care a lovit luni sudul Filipinelor și a declanșat alerte de tsunami, ridicate câteva ore mai târziu, transmit agențiile DPA și Reuters.
Evacuări în capitala Noii Zeelande și curse de feribot anulate în așteptarea unor valuri de peste 10 metri
Autoritățile neozeelandeze au dispus luni evacuarea unor zone din capitala Wellington și au anulat cursele de feribot din Strâmtoarea Cook pe fondul prognozelor care anunțau valuri de până la 10,5 metri, transmite agenția Xinhua. În zonele sudice și estice ale orașului Wellington a fost declarată stare de urgență, iar Apărarea Civilă a emis u
Erupție a vulcanului Șiveluci din Peninsula Kamceatka; coloana de cenușă ajunge la 10 km înălțime
Vulcanul Șiveluci, situat în Peninsula Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, a expulzat un nor de cenușă care a ajuns până la o înălțime de 10 kilometri, luni, la patru zile după un eveniment similar, când norul de cenușă a atins 8 kilometri înălțime, transmite agenția EFE. 'Vulcanul Șiveluci: înălțimea colo
Filipine: Cutremur cu magnitudinea 7,8 în largul coastelor de sud
Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,8, al cărui epicentru s-a situat în largul coastelor de sud ale Filipinelor, urmat de o replică de cu magnitudinea 6,1, a făcut cel puțin un mort și a declanșat o alertă de tsunami în Pacific, au anunțat autoritățile, notează AFP. Seismul s-a produs în apropierea coastelor insulei Mindanao la ora 07:3
O erupție vulcanică pe insula indoneziană Flores a dus la închiderea aeroportului local
Un vulcan situat pe insula turistică indoneziană Flores a intrat în faza de erupție, provocând închiderea aeroportului local, au anunțat vineri autoritățile indoneziene, transmite AFP. Cea mai puternică erupție a Muntelui Lewotobi Laki-Laki, cu o înălțime de 1.703 metri, a avut loc vineri, la ora locală 11:15 (03:15 GMT
Mangrovele ar putea deveni emițătoare de dioxid de carbon odată cu creșterea nivelului mării (studiu)
Mangrovele, esențiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puțin dioxid de carbon în viitor și ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creșterea nivelului mărilor, au avertizat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, informează AFP. Mangrovele formează un ansamblu de vegetație
Furtuna tropicală Jangmi a adus ploi torențiale la Tokyo
Furtuna tropicală Jangmi, care se deplasa de luni de-a lungul coastei Japoniei la Pacific, a ajuns miercuri la Tokyo, provocând umflarea râurilor și blocarea a peste 600 de zboruri, în timp ce sute de mii de oameni din întreaga țară au fost îndemnați să evacueze, transmite AFP. În capitală și în zonele
Oamenii de știință au descoperit originile Eufratului, râul care a alimentat 'leagănul civilizației'
Acum aproximativ 5,4 milioane de ani două râuri curgeau prin Turcia și Siria de astăzi și se vărsau în Marea Mediterană - și în cele din urmă, s-au unit pentru a forma râul Eufrat, sugerează noi cercetări ale căror concluzii au fost publicate luni, Nature Geoscience, transmite Live Science. Eufratul a jucat un rol esențial &icir
O furtună violentă care se îndreaptă spre Tokyo a făcut nouă răniți pe teritoriul Japoniei
O furtună tropicală violentă care se deplasează pe coasta japoneză spre Tokyo a rănit nouă persoane, au anunțat marți autoritățile japoneze, în timp ce aproape 50.000 de locuințe au rămas fără curent electric și sute de zboruri sunt blocate la sol, transmite AFP. Agenția Meteorologică Japoneză a avertizat cu privire la formarea unor valu
Caniculele timpurii riscă să genereze 'un impact mai mare' decât în timpul verii, avertizează un climatolog
Valurile timpurii de căldură, care au tendința de a deveni mai frecvente, riscă să genereze 'un impact mai mare' decât caniculele estivale, a avertizat climatologul francez Cristophe Cassou într-un interviu pentru AFP, la finalul unui episod meteorologic pe durata căruia temperaturile din Europa de Vest au stabilit noi recorduri pentru luna mai.
Trei alpiniști letoni au murit în timpul unei escalade pe Muntele McKinley din Alaska
Trei alpiniști letoni au căzut și au murit în timpul unei escalade pe Muntele McKinley din Parcul Național și Rezervația Denali din Alaska, în timp ce un al patrulea membru al echipei a supraviețuit și a fost salvat, a anunțat vineri o organizație de alpinism din țara lor de origine, transmite sâmbătă Reuters. Serviciul Parcu
BTA/ Sistemul AI dezvoltat de INSAIT prezice riscul de incendii de vegetație în Europa
Primul sistem de inteligență artificială (AI) pentru prezicerea riscului de incendii de vegetație în Europa, cu rezoluție înaltă și explicații accesibile publicului larg, FireScope AI, dezvoltat de Institutul de Informatică, Inteligență Artificială și Tehnologie (INSAIT) din cadrul Universității din Sofia, a fost lansat, a anunțat Ministerul bulgar al Edu
Portugalia a doborât recordul de temperatură pentru luna mai
Portugalia a înregistrat un nou record de căldură pentru o zi din luna mai, cu o temperatură maximală de 40,3 grade Celsius măsurată miercuri în Mora, un oraș din centrul țării, a anunțat joi agenția meteorologică portugheză, precizând că precedentul record, care era de 40 de grade Celsius, fusese stabilit în mai 2001, informează AFP.
Caniculă/ Patru orașe din Italia, printre care și Roma, plasate sub alertă roșie (guvern)
Ministerul Sănătății din Italia a emis joi o alertă roșie - nivelul trei, cel mai ridicat - pentru orașele Roma, Florența, Bologna și Torino din cauza valului de caniculă care afectează Europa săptămâna aceasta, informează AFP. Temperaturile, neobișnuite pentru sfârșitul lunii mai, ar putea ajunge până la 33 de grade Celsius la Torino
Temperaturile globale se vor menține la niveluri record în următorii cinci ani (raport al OMM și Met Office)
Temperaturile medii globale ar putea atinge niveluri aproape record în următorii cinci ani, iar temperaturile din zonele arctice sunt preconizate să crească mai rapid în comparație cu alte regiuni, estimează un raport publicat j