Anul care se încheie a permis reluarea iniţiativelor pentru oficializarea noilor acorduri de mediu, cristalizate în marea lor majoritate la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice COP26, care s-a desfăşurat în luna noiembrie la Glasgow (Scoţia), după un 2020 în pierdere de viteză din cauza restricţiilor generate de pandemia de coronavirus.

În fapt, summitul privind clima a fost amânat cu un an din cauza alarmei internaţionale declanşate de extinderea virusului SARS-CoV-2 care, pe de altă parte, a permis să se poată face pentru prima dată o legătură foarte clară între sănătatea planetei şi cea a oamenilor, scrie EFE.

Mai multe studii publicate în ultimele luni au insistat pe această legătură, descriind modul în care propagarea virusurilor a fost înlesnită de problemele de mediu precum distrugerea ecosistemelor sau exploatarea industrială în condiţii necorespunzătoare a tuturor speciilor, cu creşterea ulterioară a zoonozelor, boli infecţioase transmisibile de la animalele vertebrate (sălbatice sau domestice) la om şi invers.

Din acest motiv este considerat un succes angajamentul de a stopa şi de a inversa tendinţa despăduririi până în 2030, într-un document pe care l-au adoptat la COP26 guvernele a circa o sută de ţări pe ale căror teritorii se concentrează 85% din pădurile planetei.

Între ele a figurat şi Brazilia, al cărei ministru al mediului, Joaquim Leite, a promis separat că ţara sa va elimina până în 2028 despăduririle ilegale, o problemă care afectează cea mai mare rezervă forestieră a planetei: Amazonia.

Alte 45 de ţări au căzut de acord la acelaşi summit să ia măsuri pentru a dezvolta o agricultură şi o gestionare a solului mai sustenabile în timp ce mai multe instituţii financiare şi companii agroalimentare au anunţat investiţii în programe de creştere a vitelor şi în producţia de soia pentru a evita despădurirea în America de Sud.

Însă în pofida faptului că reuniunea COP26 a fost amânată cu un an din cauza pandemiei, doar opt ţări din cele aproape 200 de ţări participante au venit la Glasgow cu "temele făcute", altfel spus cu obiective climatice stipulate în acte normative.

Chiar şi aşa, Glasgow a fost tribuna unor iniţiative interesante, printre care şi angajamentul SUA - care au revenit pe "scena de mediu" cu preşedintele Joe Biden la Casa Albă - şi al Chinei, două dintre ţările lumii care poluează cel mai mult, de "a-şi întări acţiunile climatice" şi de a atinge până la finalul actualului deceniu obiectivele Acordului de la Paris.

Această declaraţie comună a Washingtonului şi a Beijingului a fost primită cu satisfacţie, însă intenţiile lor reale de colaborare au rămas literă moartă, după anunţul de la începutul lui decembrie privind boicotul diplomatic american al Jocurilor Olimpice de iarnă organizate de China anul viitor, în cadrul unei atmosfere de "război rece" care pare să se fi instalat între cele două capitale.

Dincolo de acordul final de la COP26, lipsit de substanţă după intervenţia surpriză de ultim moment a Indiei care, cu un singur cuvânt, a schimbat sensul final - "reducere" în loc de "eliminare" a cărbunelui ca sursă energetică -, acordurile punctuale au fost parafate de grupuri de ţări şi de regiuni, nu într-o manieră globală.

În marea lor majoritate, aceste acorduri vizează încetinirea folosirii de combustibili fosili, pariul punându-se pe energiile regenerabile, însă rămâne de văzut câte dintre ele vor fi respectate şi în ce măsură, date fiind antecedentele acordurilor precedente.

Între ele figurează şi stoparea acordării de noi licenţe pentru exploatarea ţiţeiului şi a gazelor în teritorii aflate sub jurisdicţia semnatarilor, eliminarea vehiculelor pe combustie internă până în 2035, crearea de flote de autobuze electrice pentru transportul public în ţările ibero-americane sau reducerea cu până la 30% a emisiilor de metan, gaz cu mare impact în creşterea efectului de seră, deşi mai puţin cunoscut decât dioxidul de carbon.

În plus, Uniunea Europeană îşi consolidează poziţia drept unul dintre principalii lideri ai protejării mediului înconjurător, cu o Comisie Europeană care doreşte să dedice o bună parte din aşa-numitele fonduri Next Generation - destinate contracarării pagubelor economice provocate de coronavirus - tranziţiei verzi, inclusiv alocarea a 30% din bani pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

Una dintre marile teme rămase fără soluţie continuă să fie strângerea de fonduri suficiente pentru a sprijini tranziţia verde în ţările aflate în curs de dezvoltare care, potrivit calculelor făcute cu prilejul COP21 de la Paris, ar trebui să ajungă la circa 100 de miliarde de dolari pe an (circa 88,5 miliarde de euro anual), o cifră încă de neatins, în ciuda progreselor făcute în acest domeniu.

Însă ceea ce a crescut în mod real în 2021 este interesul sectorului financiar faţă de tot ceea ce înseamnă mediu înconjurător, interes materializat prin angajamentul a aproape 450 de entităţi financiare din 45 de ţări de a investi 130 de trilioane de dolari - 112 trilioane de euro - în tranziţia către o economie fără cărbune până în 2050.

În plus, în acest an, a crescut din nou "valul verde" în sectorul economic unde companiile, de la marile multinaţionale şi până la IMM-uri, au prezentat propuneri şi planuri publice pentru a îmbunătăţi impactul asupra mediului al activităţilor lor şi amprenta lor de carbon, întrecându-se în a obţine certificate atât de la guverne, cât şi de la entităţi private într-un proces care, potrivit organizaţiilor ecologiste, reprezintă mai puţin un angajament real, ci este mai degrabă "greenwashing", "spălarea verde", o formă de marketing utilizat în mod înşelător pentru a convinge publicul că produsele, obiectivele şi politicile unei organizaţii sunt ecologice.

Prin urmare, 2022 va fi un an decisiv pentru a afla dacă faptele sunt pe măsura intenţiilor şi dacă dorinţele devin realitate, sau, din contră, dacă vom continua să fim inundaţi de probleme reale, mai ales că următoarea Conferinţă a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP27, se va desfăşura în Sharm el-Sheikh, staţiune celebră din Egipt, un adevărat paradis al scufundărilor, conchide ironic EFE. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)