Australia a evitat vineri ca UNESCO să înscrie Marea Barieră de Corali pe lista Patrimoniului mondial în pericol, în ciuda îngrijorării exprimate de comunitatea ştiinţifică referitoare la degradarea acestui ecosistem unic, informează AFP.

Comitetul patrimoniului mondial, reunit în aceste zile online şi prezidat din Fuzhou (China) de Tian Xuejun, vicepremierul chinez al Educaţiei şi preşedinte al Comisiei naţionale chineze pentru UNESCO, a decis să amâne o decizie în acest sens în urma unui lobby intens al Australiei, care s-a opus măsurii.

''Aş dori să le mulţumesc sincer eminenţilor delegaţi pentru că au recunoscut angajamentul Australiei faţă de protecţia Marii Bariere de Corali'', a declarat pentru comitet ministrul australian al Mediului, Sussan Ley, potrivit unui comunicat.

Membrii comitetului, printre care China, Rusia şi Arabia Saudită, au estimat că Australia ar trebui să primească mai mult timp pentru a-şi îmbunătăţi eforturile de conservare a Marii Bariere de Corali, înscrisă în 1981 în Patrimoniul mondial.

Aceştia au solicitat totodată UNESCO să trimită o misiunea de evaluare la faţa locului, ca urmare a criticilor autorităţilor de la Canberra, care reproşează organizaţiei că a luat în considerare rapoartele existente pentru a-şi face recomandările.

Agenţia ONU a publicat în luna iunie recomandările experţilor şi organismelor consultative care sugerează că acest ecosistem unic să fie inclus pe lista siturilor ''în pericol'' din cauza deteriorării cauzate de reapariţia episoadelor de albire a coralilor, ca efect al schimbărilor climatice.

Deteriorare semnificativă

Tim Badman, directorul Programului pentru patrimoniu mondial din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), a estimat că Marea Barieră îndeplineşte ''fără nicio ambiguitate'' criteriile pentru a figura pe lista siturilor în pericol.

''În ciuda eforturilor semnificative ale statului parte, statutul de o valoare inestimabilă al Marii Bariere de Corali şi perspectivele de reabilitare s-au deteriorat de o manieră semnificativă'', a spus el.

O astfel de înscriere nu este însă similară unei sancţiuni din partea UNESCO. Anumite ţări o consideră chiar ca un mijloc de a sensibiliza comunitatea internaţională şi de a contribui la salvarea patrimoniului.

Dar Australia a perceput-o ca pe o lovitură, temându-se ca înscrierea pe lista patrimoniului în pericol să nu afecteze potenţialul turistic al complexului, care se întinde pe o suprafaţă de 2.300 de kilometri şi generează venituri de 4,8 miliarde de dolari pentru sectorul turistic australian.

Sussan Ley s-a aflat la Paris la începutul lunii iulie pentru a face campanie în rândul ţărilor care fac parte din comitet. Autorităţile de la Canberra au mers până într-acolo încât au trimis ambasadori care să plonjeze în Marea Barieră, iar 12 dintre cele 21 de state membre ale Comitetului au propus amânarea deciziei până în 2023.

În 2015, Australia a obţinut deja o amânare în urma unei campanii de lobbying similare şi după ce a promis investiţii de miliarde de dolari pentru protejarea recifelor.

Dar de atunci, ecosistemul a trecut prin trei episoade foarte severe de albire a coralilor.

Albirea coralilor este un fenomen de degenerare care are drept efect decolorarea recifelor. Este provocat de creşterea temperaturilor apei - consecinţe ale încălzirii climatice -, care duce la eliminarea algelor simbiotice, care fac ca recifele să fie viu colorate.

Oameni de ştiinţă din guvernul australian au afirmat că numeroase recife arată semne de refacere în ultime vreme, recunoscând în acelaşi timp că perspectivele de viitor ale ecosistemului sunt foarte sumbre. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)