În pădurile boreale din nordul îndepărtat al planetei, unde clima se încălzeşte mai rapid decât aproape oriunde altundeva în lume, unele incendii de vegetaţie supravieţuiesc zăpezilor din timpul iernii şi se reaprind primăvara. O echipă de oameni de ştiinţă din Olanda şi Alaska, SUA, a aflat cum poate fi calculată amploarea aşa-numitelor ''incendii zombie'', care mocnesc pe tot parcursul anului în stratul de turbă, relatează miercuri Reuters.

Din 2002 până în 2018, în medie, aproximativ 1% din suprafeţele mistuite de flăcări în Alaska şi Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei au fost cauzate de incendii care au ''hibernat'', supravieţuind de la o vară la alta, potrivit unui studiu publicat miercuri în Nature. Într-un an, însă, ''incendiile zombie'' au fost responsabile de 38% dintre regiunile arse.

''Ştim că incendiile pot fi declanşate în sezonul incendiilor de fulger sau de mâna omului. Acum putem observa o altă cauză a zonelor arse'', a declarat Sander Veraverbeke, unul dintre autorii studiului, de la Vrije Universiteit Amsterdam. ''Dacă acest lucru se întâmplă la începutul sezonului, în zona unei cicatrici a unui incendiu din anul precedent, în absenţa unui fulger sau a intervenţiei umane, atunci este un incendiu care a hibernat'', a adăugat specialistul.

Pe măsură ce schimbările climatice aridizează peisajele şi conduc la creşterea numărului de incendii violente pe perioada verii, aceste ''incendii zombie'' vor deveni probabil mai frecvente, a precizat cercetătorul.

Pentru a calcula amploarea ''incendiilor zombie'' dintr-o zonă, cercetătorii au conceput un algoritm computerizat care ia în considerare imaginile satelitare, datele privind fulgerel şi prezenţa umană şi infrastructura. Pentru Alaska şi Teritoriile de Nord-Vest din Canada, acest algoritm a condus la o estimare de 0,8% din suprafaţa arsă de-a lungul unei perioade de aproape două decenii.

''Incendii zombie'' au fost înregistrate în ultimii ani şi în Siberia, iar noul algoritm ar putea fi utilizat pe baza datelor locale - inclusiv imagini obţinute prin satelit - pentru a se estima amploarea focarelor din nordul Rusiei care ''hibernează'', a spus Veraverbeke.
 

Foto: (c) Brogan Putnam and Nate Blydenburgh/Alaska Division of Forestry/Handout via REUTERS

Pentru a supravieţui pe timpul iernii, incendiile trebuie să ardă la temperaturi deosebit de ridicate şi în profunzime, sugerează studiul. Cantitatea de ploaie sau de zăpadă care cade pare să nu aibă consecinţe asupra acestora, potrivit cercetării.

''Simplul fapt că acest lucru se întâmplă este deja destul de uluitor şi demonstrează cât de repede se modifică această regiune din cauza schimbărilor climatice'', a spus Veraverbeke.

Constatările subliniază vulnerabilitatea stratului de turbă din regiunile boreale, care protejează permafrostul de dedesubt şi conţine depozite considerabile de carbon, a declarat Nancy Fresco, climatolog la Universitatea din Alaska, Fairbanks, care nu a fost implicată în acest studiu.

Riscul înmulţirii incendiilor de vegetaţie din regiune ameninţă să elibereze o cantitate şi mai mare de gaze cu efect de seră în atmosferă, a precizat ea.

Anterior, oamenii de ştiinţă au stabilit că schimbările climatice - şi topirea gheţii marine - va conduce la o înmulţire a fulgerelor în regiune, ceea ce poate contribui la declanşarea unui număr mai mare de incendii de vegetaţie.

''Ceea ce în trecut a fost un fenomen relativ rar ar putea deveni ceva mai frecvent şi mai catastrofal'', a subliniat Fresco. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badwea)