Suprafaţa pădurilor tropicale virgine distruse în 2020 este echivalentă cu cea a Olandei, numărul copacilor mistuiţi de flăcări sau doborâţi de mâna omului fiind din ce în ce mai mare, în pofida crizei economice asociate COVID-19, relatează miercuri AFP.

Raportul anual Global Forest Watch, bazat pe date satelitare, a consemnat distrugerea în 2020 a 4,2 milioane de hectare de păduri tropicale primare, cruciale pentru biodiversitatea planetei şi stocarea dioxidului de carbon, o suprafaţă cu 12% mai mare prin comparaţie cu anul precedent.

Ţara cea mai afectată este Brazilia, unde suprafaţa de pădure dispărută este de trei ori mai mare decât cea din Republica Democrată Congo, a doua ţară în acest clasament.

Tropicele au pierdut în total 12,2 milioane de hectare de acoperire forestieră (care include toate tipurile de păduri şi plantaţii) în 2020.

Deloc surprinzător, motorul principal al acestei distrugeri continuă să fie agricultura. În acest an, însă, cercetătorii dau vina şi pe valurile de căldură şi pe seceta care au alimentat incendii devastatoare în Australia, Siberia şi până la marginea Amazonului.

Aceste pierderi reprezintă ''o urgenţă climatică, o criză a biodiversităţii, o catastrofă umanitară şi oportunităţi economice pierdute'', a comentat Frances Seymour din cadrul World Resources Institute, care conduce acest raport.

Pandemia ar fi putut avea unele efecte negative, potrivit cercetătorilor care au dat ca exemplu copacii tăiaţi ilegal în păduri lăsate neprotejate sau sosirea masivă a oamenilor în zonele rurale.

570 milioane de maşini

Specialiştii subliniază că, mai presus de toate, această criză nu a făcut posibilă modificarea traiectoriei distrugerii forestiere şi au avertizat asupra unei înrăutăţiri a situaţiei în caz de relaxare a restricţiilor pentru facilitarea redresării economice.

În plus, aspectul ''de cel mai rău augur'' din datele din 2020 indică faptul că pădurile au fost victime ale schimbărilor climatice, a subliniat Frances Seymour într-o conferinţă de presă.

''Zonele umede ard (...). Natura ne şoptea de ceva vreme că ameninţarea se apropia. Acum ţipă'', a insistat ea.

Ecosistemele forestiere foarte bogate acoperă peste 30% din suprafaţa terestră, iar pădurile tropicale adăpostesc între 50 şi 90% din speciile terestre.

Împreună cu restul vegetaţiei şi solurilor, pădurile sunt, de asemenea, o imensă ''chiuvetă'' de dioxid carbon, absorbind în fiecare an aproximativ o treime din cantitatea de CO2 emisă de activităţile umane. Cu toate aceste, dispariţia lor continuă în mod inexorabil.

Aproximativ 4 milioane de hectare de păduri tropicale distruse în 2020 au eliberat 2,64 gigatone de CO2, cantitate echivalentă cu emisiile anuale rezultate de la 570 de milioane de maşini.

''Cu cât aşteptăm mai mult pentru a stopa defrişările, (...) cu atât este mai probabil să dispară aceste chiuvete naturale de carbon'', a atras atenţia Frances Seymour.

Distrugerea a încetinit în Indonezia

În Brazilia, unde defrişările au continuat să se extindă de la venirea la putere a lui Jair Bolsonaro, pădurea primară a pierdut alte 1,7 milioane de hectare în 2020, cu 25% mai mult într-un an, potrivit raportului.

Cea mai mare parte a acestei distrugeri a afectat Amazonul, cu defrişări deliberate, dar şi incendii care nu au putut fi controlate, declanşate de arderea vegetaţiei de pe terenurile deja defrişate, care s-au propagat.

Focul a devastat, de asemenea, zonele umede din Pantanal, un paradis al biodiversităţii situat între Brazilia şi Bolivia, ţară care urcă pe a treia poziţie în acest clasament al defrişărilor tropicale în 2020.

Pe de altă parte, Indonezia a reuşit să reducă rata defrişărilor cu 17% prin comparaţie cu anul 2019, părăsind podiumul pentru prima dată de la emiterea primului raport Global Forest Watch, în urmă cu 20 de ani. Distrugerea pădurilor încetineşte în această ţară pentru al patrulea an consecutiv după ce, conform cercetătorilor, anul 2020 a fost marcat de o vreme mai umedă, dar şi ca urmare a politicilor publice ce par să aibă ''un impact pe termen lung pentru reducerea dispariţiei pădurii''.

Potrivit unui studiu publicat luni în Nature Ecology & Evolution, apetitul din ce în ce mai mare al statelor bogate pentru diverse produse agricole, cum ar fi cafeaua sau soia, a accelerat rata defrişărilor la tropice.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Irina Giurgiu)