Statul american Alaska ar putea fi nevoit să se pregătească pentru mai multe furtuni - alături de alunecările de teren, inundaţiile şi incendiile de vegetaţie pe care acestea le pot provoca - în cazul în care tendinţele climatice actuale vor continua, a avertizat o echipă de oameni de ştiinţă, relatează Reuters.

Două studii sugerează că Alaska, stat american care se încălzeşte rapid, ar putea asista la o triplare a numărului de furtuni până la sfârşitul acestui secol.

Pe măsură ce temperatura aerului creşte, atmosfera reţine mai multă umiditate şi poate provoca, de asemenea, curenţi ascendenţi mai rapizi - doi factori esenţiali în producerea fulgerelor.

Statul Alaska este afectat însă şi de retragerea rapidă a gheţii arctice, ceea ce expune mai multă apă şi permite pătrunderea în atmosferă a unei cantităţi mai mari de vapori, au explicat oamenii de ştiinţă în cele două cercetări conexe publicate în jurnalul Climate Dynamics. Prima a fost publicată în septembrie, iar a doua marţi.

Apa expusă s-a dovedit a avea un rol semnificativ în calculele şi simulările computerizate care au luat în considerare datele meteorologice din trecut din Alaska şi proiecţiile privind suprafaţa acoperită cu gheaţă şi valorile de temperatură, potrivit echipei conduse de oameni de ştiinţă de la Universitatea Paris Sciences et Lettres şi de la Centrul Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA.

"În Alaska, este aproape ca şi cum ai adăuga un ocean în plus lângă stat", a declarat coautorul Andreas Prein de la Centrul pentru Cercetări Atmosferice din Boulder, Colorado. "Odata ce gheaţa a dispărut, oceanul adaugă multă umiditate în atmosferă", a precizat el.

Asocierea dintre schimbările climatice şi fulgere este încă în curs de investigare. O altă echipă de cercetare a publicat un studiu în 2014 în jurnalul Science în care a sugerat că există o creştere cu aproximativ 12% a numărului de fulgere la fiecare 1 grad Celsius în plus faţă de temperaturile din perioada preindustrială.

Odată cu o creştere a numărului de furtuni, proiecţiile incluse în noile cercetări indică o înteţire a precipitaţiilor extreme cu 37% până în 2100.

"Viitoarele precipitaţii vor fi scurte izbucniri de ploi abundente, urmate de intervale mai lungi de secetă", a spus Prein.

Astfel de precipitaţii abundente intercalate cu perioade de secetă prezintă potenţiale pericole, inclusiv în zonele deja vulnerabile la dezgheţarea permafrostului, a indicat cercetătorul.

Prein şi-a exprimat speranţa că cele mai sumbre predicţii - bazate pe presupunerea că emisiile de carbon vor continua la nivelurile din prezent - nu se vor adeveri. "Sper că putem atenua o parte din acestea", a adăugat el.

Climatologul Brian Brettschneider de la Serviciul Naţional de Meteorologie (NWS) din Anchorage a caracterizat noile constatări drept o combinaţie de teorie, modelare şi planificare pentru ce e mai rău. "Stabileşte nişte limite în legătură cu ceea ce se poate întâmpla în cel mai extrem scenariu", a spus Brettschneider, care nu a fost implicat în cele două studii. Astfel de informaţii au valoare pentru deciziile privind politicile publice, planificarea în situaţii de urgenţă şi gestionarea infrastructurii, a spus el adăugând că "uneori se adeveresc cele mai grave scenarii".

Modelele meteo recente din Alaska susţin într-o oarecare măsură constatările studiilor, a spus Brettschneider. Furtunile au fost mai frecvente în ultimii ani în zone în care anterior erau rare, cum ar fi regiune de coastă din Anchorage, precum şi în interiorul statului Alaska.

Cu toate acestea, Brettschneider a avertizat împotriva interpretării acestor evenimente drept un model. "Nu avem suficiente date pentru a stabili tendinţele", a spus el.

În Anchorage, frecvenţa furtunilor a crescut în ultimele două decenii de la o medie de 0,8 zile pe an până la o valoare aproape dublă, a subliniat Brettschneider.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Irina Giurgiu)