Prăbuşirea unui fragment dintr-un gheţar din Himalaya, care a provocat o viitură devastatoare în nordul Indiei, a fost un dezastru previzibil care s-ar putea repeta, într-o regiune afectată de schimbările climatice şi de dezvoltarea necontrolată a infrastructurii, avertizează experţii, relatează marţi AFP.

Asia găzduieşte unele dintre cele mai mari fluvii din lume, de la Gange, în India, până la Ind, în Pakistan, sau Yangtze şi Mekong, care îşi au sursa în China.

Aceste cursuri de apă susţin milioane de fermieri şi pescari şi furnizează apă potabilă mai multor miliarde de locuitori, dar sunt din ce în ce mai ameninţate de transformări.

Temperaturile în creştere topesc gheţarii, reducând în cele din urmă aprovizionarea cu apă a apelor curgătoare şi crescând riscul de producere a alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

"Proiectele de dezvoltare reprezintă un adevărat risc pentru cursurile de apă, prin deversarea de resturi sau reziduuri lichide în ele, sau prin prelevarea nisipului şi pietrelor de pe ele", a declarat Himanshu Thakkar de la South Asia Network on Dams, Rivers and People (SANDARP), o reţea de asociaţii din Asia de Sud-Est.

"Schimbările climatice sunt un proces mai lung (...) al cărui impact are loc în prezent", a adăugat Thakkar.

Fragmentarea care a avut loc duminică în India a unui gheţar din Himalaya a cauzat o viitură catastrofală într-o vale din statul Uttarakhand, provocând zeci de morţi şi peste 170 de dispăruţi şi distrugând poduri, drumuri şi două centrale hidroelectrice de pe râul Dhauliganga, care se varsă în Gange.

Foto: (c) RAJAT GUPTA / EPA

Topirea gheţarilor

Este încă prea devreme pentru a se concluziona ce s-a aflat la baza fragilizării gheţarului, însă suspiciunile se îndreaptă spre hidrocentralele construite într-o zonă cu risc seismic ridicat.

"Această regiune este foarte vulnerabilă şi nu este potrivit să construim centrale electrice una după alta", a spus Himanshu Thakkar. "Nu au existat pregătiri adecvate aici, cum ar fi studii de impact sau un studiu geologic", a adăugat specialistul.

Pentru Patricia Adams, director executiv al ONG-ului canadian de mediu Probe International, construcţia unui baraj într-un astfel de mediu este periculoasă, deoarece face ca pantele să devină instabile şi să provoace alunecări de teren.

Alţi analişti subliniază că temperaturile în creştere ar fi putut contribui la acest dezastru.

Potrivit unui amplu studiu publicat în 2019 de universitatea americană Columbia, gheţarii din Himalaya s-au topit într-un ritm de două ori mai rapid după anul 2000 decât în cursul celor 25 de ani precedenţi.

"Impactul schimbărilor climatice asupra Himalaya este real", notează Benjamin P. Horton, directorul Observatorului Pamântului din Singapore. Pe lângă accidente, topirea gheţarilor privează populaţiile locale de o sursă de apă potabilă şi pentru muncile agricole, a adăugat el.

Regiunea a cunoscut şi alte catastrofe asociate apei. În 2013, aproximativ 6.000 de persoane au murit în urma viiturilor şi a alunecărilor de teren care au măturat sate întregi din statul Uttarakhand în timpul musonului.

Foto: (c) ARVIND MOUDGIL / EPA

Cursă contra cronometru

Operaţiunile de salvare din nordul Indiei au continuat marţi, în încercarea de a salva 34 de persoane blocate într-un tunel înfundat de tone de moloz după viitura devastatoare de duminică, soldată cu cel puţin 31 de morţi şi peste 170 de dispăruţi.

"Au trecut patruzeci şi opt de ore, este o cursă contra cronometru. Sperăm că vor supravieţui, dar nu am stabilit niciun contact până acum", a declarat marţi Vivek Sahai, un salvator din cadrul armatei, citat de AFP.

Sute de salvatori participă la operaţiunile de căutare, ajutaţi de elicoptere echipate cu camere de înaltă tehnologie, precum şi de câini dresaţi pentru găsirea supravieţuitorilor dezastrelor.

Mare parte dintre dispăruţi sunt muncitori de la cele două hidrocentrale afectate.

Douăsprezece persoane au fost salvate duminică la un capăt al tunelului, dar alte 34 de persoane sunt încă blocate la celălalt capăt, a declarat pentru AFP ofiţerul de poliţie Banudutt Nair, responsabil din cadrul operaţiunii de salvare.

Căutările se desfăşoară zi şi noapte. Nu va exista nicio pauză", a asigurat responsabilul local pentru drumuri şi poduri, AS Rathod.

Într-un sat din apropiere, patru cadavre au fost găsite marţi, printre care cel al unui poliţist.

Foto: (c) ANI/REUTERS TV/via REUTERS

Inundaţii-record

China a construit, de asemenea, o reţea extinsă de baraje, deşi autorităţile susţin că acestea contribuie de asemenea la gestionarea fluxurilor de apă, notează AFP.

La fel ca în India, aceste lucrări sunt controversate, iar impactul lor este subliniat în urma alunecărilor de teren.

În China, inundaţiile s-au înrăutăţit în ultimii ani de-a lungul râurilor majore.

Yangtze, cel mai lung fluviu din Asia, a cunoscut inundaţii record anul trecut, care au scufundat mii de case şi au ucis sute de locuitori, semn al impactului din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice, potrivit ecologiştilor.

Proiectele de baraje ale Beijingului sunt criticate de asemenea în străinătate, în special în bazinul Mekong, care îşi are originea în zona platoului tibetan şi irigă o regiune extinsă din Asia de Sud-Est. Laos, Thailanda, Cambodgia şi Vietnam au suferit secete severe în 2019 după ce nivelul fluviului a scăzut.

Unii analişti au pus acest fenomen pe seama schimbărilor climatice, iar numeroase voci solicită Chinei să fie mai transparentă în ceea ce priveşte gestionarea celor unsprezece baraje construite în regiune.

Mai departe în aval, au fost construite sau sunt în faza de proiect zeci de baraje, multe cu finanţare chineză, ceea ce stârneşte îngrijorări pentru mediul înconjurător. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mihaela Moise, editor online: Simona Aruştei)