Incendii de vegetaţie violente, care au mistuit suprafeţe uriaşe de pe glob, valuri de caniculă, secete, inundaţii şi viituri catastrofale şi un sezon al uraganelor neobişnuit de intens s-au remarcat în 2020 din punct de vedere al dezastrelor naturale, operaţiunile de intervenţie fiind îngreunate de pandemia de COVID-19. Prezentăm în retrospectivă cele mai notabile astfel de fenomene înregistrate pe parcursul acestui an.

În emisfera sudică, sezonul incendiilor din Australia, care a debutat la sfârşitul anului trecut şi s-a prelungit timp de nouă luni, a fost deosebit de intens - până la 19 milioane de hectare din sudul şi estul Australiei au fost pârjolite, cel puţin 34 de persoane, între care mai mulţi pompieri, şi-au pierdut viaţa şi mii de locuinţe şi alte structuri au fost mistuite de flăcări. Circa trei milioane de australieni au avut de suferit în mod direct, fiind forţaţi să-şi părăsească casele, iar aproximativ 15 milioane de persoane au fost afectate indirect de aceste incendii, potrivit unui studiu publicat în februarie de Universitatea Naţională Australiană.

Incendiile de vegetaţie din Australia au distrus peste o cincime din pădurile ţării, aceste focare fiind "fără precedent" după o secetă de mai mulţi ani provocată de încălzirea globală, au scris cercetătorii australieni la sfârşitul lunii februarie într-o ediţie specială a jurnalului Nature Climate Change.

De asemenea, incendiile de vegetaţie din Australia au eliberat în atmosferă mai mult dioxid de carbon (CO2) într-un singur sezon decât toată poluarea cauzată de emisiile anuale de gaze cu efect de seră raportate în această ţară, potrivit unor estimări publicate în aprilie de Departamentul pentru Industrie, Ştiinţă, Energie şi Resurse. Emisiile de gaze cu efect de seră din Australia sunt de aproximativ 540 de milioane de tone de CO2 în fiecare an, conform unui raport publicat în octombrie anul trecut de Australian National University.

Fumul cauzat de incendiile de vegetaţie din Australia a dus la o scădere drastică a calităţii aerului din marile oraşe australiene, inclusiv în Sydney şi în capitala ţării, Canberra, unde nivelul de poluare atmosferică a depăşit de 40 de ori nivelul de siguranţă. Norul de fum, care a atins în punctul maxim circa 5 kilometri înălţime şi o lăţime de sute de kilometri, a înconjurat de mai multe ori globul terestru timp de peste 100 de zile, fapt calificat drept remarcabil de Institutul naţional pentru cercetarea apelor şi atmosferei din Noua Zeelandă (NIWA). Potrivit cercetătorilor, aerosolii de fum şi carbon s-au înălţat la circa 35 de kilometri deasupra Terrei.

Incendiile de vegetaţie din Australia au fost alimentate de un val de caniculă, ultima vară australă fiind neobişnuit de călduroasă, cu temperaturi maxime care au doborât recorduri. În luna februarie, temperaturile maxime din Canberra au atins un nou record pentru februarie, 42,7 grade Celsius. În prima zi din februarie temperatura din oraşul Richmond în Noul Wales de Sud a atins sâmbătă 46,8 grade Celsius.

Aproape 3 miliarde de vieţuitoare sălbatice au fost ucise sau strămutate din cauza incendiilor de vegetaţie fără precedent care au devastat Australia în 2019 şi 2020, potrivit unui studiu de amploare, realizat de cercetători de la mai multe universităţi australiene şi publicat în luna iulie, ai căror autori vorbesc despre "cea mai gravă catastrofă pentru faună din istoria modernă". Cifra a fost confirmată la începutul lunii decembrie de raportul final privind impactul incendiilor de vegetaţie, realizat de organizaţia World Wide Fund for Nature (WWF) din Australia.

Imagini cu numeroşi koala însetaţi, arşi şi epuizaţi au devenit virale şi au generat un interes imens la nivel mondial cu privire la impactul incendiilor de vegetaţie din Australia asupra vieţuitoarelor sălbatice. Potrivit raportului, WWF Australia peste 60.000 de koala s-au numărat printre animalele afectate de incendiile de vegetaţie devastatoare din vara 2019-2020 de pe continent.

O anchetă a guvernului australian a constatat de asemenea că alte o sută de specii de animale şi plante endemice ameninţate cu dispariţia şi-au pierdut mai mult de jumătate din habitate în urma acestor incendii de vegetaţie. Raportul WWF Australia a dezvăluit că aproximativ 143 de milioane de mamifere, 2,46 miliarde de reptile, 181 de milioane de păsări şi 51 de milioane de broaşte s-au aflat în regiunile afectate de flăcări.

În emisfera nordică, incendiile din vară şi toamnă au făcut ravagii în special în Statele Unite, cel mai afectat fiind statul California. Suprafeţele mistuite de flăcări au rescris recordurile înregistrate în acest stat, în urma unui ''asediu al fulgerelor'', după cum au declarat autorităţile, dar şi a altor cauze, care au dus la izbucnirea a mii de focare pe fondul secetei. Peste 8.500 de case şi alte structuri au fost transformate în cenuşă şi cel puţin 35 de persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit USA Today. Suprafeţele arse au fost suficient de mari încât să poată fi văzute din spaţiu.

Incendiile ''fără precedent'' care au devastat vestul Statelor Unite au fost ''de zeci până la de sute de ori'' mai intense decât media ultimilor 15 ani, degajând un nor de fum extrem de dens, care a ajuns până în Europa, la 8.000 de kilometri distanţă, a anunţat în septembrie Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, administrat de Uniunea Europeană.

În Rusia, în lunile iunie şi iulie, mii de incendii forestiere au devastat suprafeţe extinse de vegetaţie. Sudul Siberiei, zone de lângă lacul Baikal, Extremul Orient şi extremitatea vestică a ţării au fost regiunile cele mai afectate. Riscul de incendii a fost augmentat de condiţiile aride şi temperaturile neobişnuit de ridicate din regiune. La sfârşitul lunii iunie, temperaturile din oraşul rus Verhoiansk, din Siberia Orientală, unul dintre cele mai friguroase locuri din lume, au indicat 38 de grade Celsius. Potrivit The Telegraph, temperatura de 38 de grade Celsius reprezintă un record pentru interiorul Cercului Arctic. La 23 mai, oraşul siberian Khatanga a înregistrat o temperatură maximă record de 25 de grade Celsius. Recordul anterior din acest oraş era de doar 11 grade Celsius.

"Regiuni precum cercul polar arctic şi vestul Statelor Unite au cunoscut incendii de o intensitate şi care au provocat emisii fără precedent", a scris serviciul de monitorizare a atmosferei al Copernicus (CAMS) într-o evaluare prin satelit a incendiilor, realizată în perioada 1 ianuarie-7 decembrie 2020. În Arctica, încă din septembrie, CAMS "a reuşit să confirme că incendiile au stabilit noi recorduri de emisii, cu nori de fum care se întind pe o suprafaţă echivalentă cu peste o treime din suprafaţa Canadei".

O altă zonă grav afectată în acest an de incendii de vegetaţie a fost regiunea amazoniană. Potrivit unui raport din august al Institutului Naţional de Cercetări Spaţiale, care analizează date satelitare, au fost detectate 20.473 de incendii în perioada 16 iulie - 15 august în pădurea amazoniană. Doar în primele 15 zile ale lunii august au fost consemnate peste 15.000 de incendii. În septembrie, autorităţile braziliene au declarat stare de urgenţă în statul Mato Grosso do Sul din cauza incendiilor de vegetaţie ce afectează Pantanal, cea mai mare regiune umedă a planetei. Din luna ianuarie şi până în septembrie au fost înregistrate 14.489 de focare de incendii în această regiune a Braziliei, prin comparaţie cu 4.699 de focare în aceeaşi perioadă a anului trecut. Incendiile au distrus în cursul acestui an 10% din regiunea Pantanal - o suprafaţă similară cu cea a statului Israel, conform media braziliene.

Temperaturile au continuat să crească

"Căldura a contribuit la un sezon al incendiilor catastrofal", a declarat în luna septembrie purtătoarea de cuvânt a Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Clare Nullis, într-o conferinţă de presă, adăugând că schimbările climatice au intensificat secetele, care la rândul lor au crescut riscul de incendii.

Perioada de 12 luni cuprinsă între octombrie 2019 şi septembrie 2020 a avut o temperatură medie cu 1,28 grade Celsius peste temperaturile medii din era preindustrială. În contextul în care ultimii cinci ani au fost deja cei mai calzi înregistraţi vreodată în perioada modernă, cifra anunţată apropie periculos de mult Terra de plafonul fixat prin Acordul pentru climă de la Paris.

OMM a anunţat în septembrie că temperaturile înregistrate în perioada cuprinsă între lunile iunie şi august au stabilit un nou record în emisfera nordică. Temperatura globală în această perioadă a fost cu 0,92 grade peste media secolului XX, devenind a treia cea mai fierbinte astfel de perioadă înregistrată, potrivit OMM.

De asemenea, septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, potrivit serviciului Copernicus, care a evocat posibilitatea ca 2020 să detroneze 2016 de pe primul loc în clasamentul celor mai calzi ani înregistraţi vreodată în epoca modernă.

În raportul său "State of the Global Climate" pentru acest an, publicat la jumătatea lunii decembrie, OMM a anunţat că 2020 este pe cale să devină al doilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Astfel, cinci seturi de date clasează în prezent 2020, un an caracterizat de valuri de căldură, secete, incendii de vegetaţie şi uragane devastatoare, drept al doilea cel mai călduros an de la începutul măsurătorilor meteorologice, în 1850. OMM urmează să confirme aceste date în martie 2021.

OMM a rămas 'fără nume de uragan'

După un val de căldură istoric, bazinul Oceanului Atlantic a înregistrat un sezon record al uraganelor - perioada cuprinsă între 1 iunie şi 30 noiembrie. În septembrie, Centrul Naţional pentru Uragane (NHC) din Statele Unite a avertizat luni asupra a nu mai puţin de cinci cicloane existente deasupra bazinului atlantic, un record după anul 1971. "Rămânem fără nume de uragan", a spus purtătoarea de cuvânt a OMM, explicând la acea vreme că lista prestabilită a celor 21 de prenume pentru acest sezon a fost aproape epuizată. De altfel, numărul mare al uraganelor din acest sezon record a făcut ca agenţia ONU să recurgă la literele alfabetului grecesc pentru denumirea acestor fenomene meteorologice, lista încheindu-se cu ciclonul Iota, în noiembrie.

Potrivit datelor publicate de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA pe site-ul său, www.noaa.gov, în 2020 s-au produs 30 de furtuni importante, care au fost denumite, cele mai multe înregistrate într-un sezon, depăşind recordul de 28 stabilit în 2005. Dintre acestea, 13 au devenit uragane, printre care s-au numărat şase uragane majore, al doilea cel mai mare număr de uragane înregistrate vreodată într-un singur sezon.

Bilanţul în urma cicloanelor formate anul acesta în Atlantic este de câteva sute de decese şi importante daune materiale. Potrivit datelor oficiale, doar uraganele Eta şi Iota, care s-au succedat rapid la începutul lunii noiembrie, au lăsat în urmă peste 200 de morţi şi mai mulţi dispăruţi, precum ţi pagube de milioane de dolari în America Centrală.

Şi alte furtuni violente au fost înregistrate în acest an. Un astfel de fenomen meteorologic intens, însoţit de căderi record de precipitaţii sub formă de ploaie, a provocat în ianuarie inundaţii importante şi alunecări de teren în Brazilia şi a lăsat în urmă circa 56 de morţi.

În luna mai, Amphan, cel mai puternic ciclon format în Golful Bengal în secolul XXI, a afectat India şi Bangladesh inundând sute de sate inundate şi provocând scene de "devastare incredibilă", fiind soldat cu cel puţin 84 de morţi. Numărul deceselor ar fi putut fi mai mare, însă cele două naţiuni din Asia de Sud, cu experienţă în managementul cicloanelor şi beneficiind de sisteme eficiente de monitorizare meteorologică, au evacuat peste trei milioane de persoane, ca măsură de precauţie, aceste operaţiuni fiind îngreunate de pandemia de coronavirus.

Un caz similar s-a petrecut în septembrie în Vietnam unde autorităţile au dispus evacuarea preventivă a 1,1 milioane de persoane înaintea sosirii furtunii tropicale Noul. După trecerea furtunii, bilanţul a indicat şase morţi şi peste 100 de răniţi.

În octombrie, zeci de persoane şi-au pierdut viaţa în timpul furtunilor şi inundaţiilor care s-au abătut asupra Vietnamului şi Cambodgiei, ţări învecinate. În Vietnam, peste 200.000 de persoane au fost evacuate şi cel puţin 111 decese au fost consemnate în urma acestor inundaţii, ''printre cele mai grave din ultimele decenii'', după cum a declarat Crucea Roşie vietnameză. În Cambodgia, bilanţul a ajuns la 34 de morţi şi peste 400.000 de persoane afectate.

În ianuarie, inundaţiile şi alunecările de teren care au afectat Jakarta şi oraşele sale satelit în ziua de Anul Nou s-au soldat cu moartea a cel puţin 67 de persoane. Potrivit agenţiei naţionale de meteorologie, precipitaţiile de Anul Nou au fost cel mai extreme din 1866.

Tot în ianuarie, 41 de morţi în mai puţin de 24 de ore au fost înregistraţi în urma ploilor torenţiale care s-au abătut asupra Angolei după un an de "secetă fără precedent", potrivit ONU, care a uscat foarte mult solul, împiedicând capacitatea acestuia de absorbţie a apei.

Brazilia a fost la rândul său afectată de ploi diluviene în ianuarie, care au făcut cel puţin 56 de morţi şi au provocat pagube materiale uriaşe. Potrivit Institutului Naţional de Meteorologie (Inmet), au fost cele mai abundente ploi din ultimii 110 ani.

Peste 1,3 milioane de persoane din Africa de Est au fost afectate de ploile torenţiale şi inundaţiile produse în mai, care au provocat inundaţii şi alunecări de teren. În luna mai, 65 de persoane au murit în Rwanda în urma ploilor torenţiale. Cel puţin 65 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste 14.000 de case au fost distruse în Sudan în urma inundaţiilor produse de ploile torenţiale care s-au abătut asupra acestei ţări din nordul Africii începând cu sfârşitul lunii iulie.

Japonia s-a confruntat în iulie cu unul dintre cele mai grave episoade de inundaţii şi alunecări de teren, care a lăsat în urmă cel puţin 72 de morţi. Aproximativ 1,4 milioane de locuitori au primit ordine de evacuare.

Tot în iulie, inundaţiile înregistrate în centrul şi estul Chinei s-au soldat cu cel puţin 140 de morţi şi dispăruţi şi circa 38 de milioane de persoane afectate.

În China, cel puţin 219 persoane au murit sau au fost date dispărute în urma inundaţiilor produse în vara acestui an, care au provocat totodată pagube de peste 25 de miliarde de dolari, a anunţat în august Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

De asemenea, inundaţiile consemnate în iulie pe insula indoneziană Sulawesi s-au soldat cu cel puţin 36 de morţi.

Aproape 1.300 de persoane din Asia de Sud şi-au pierdut viaţa anul acesta în inundaţii şi alunecări de teren de la începutul sezonului musonic, care durează din iunie până în septembrie. Pe teritoriul Indiei, ploile diluviene au provocat moartea a 847 de persoane în acest an, potrivit Ministerului de Interne. În ţara vecină Bangladesh, bilanţul deceselor a ajuns în prezent la 226. În Nepal, autorităţile au înregistrat 218 morţi şi 69 de persoane sunt încă date dispărute în urma alunecărilor de teren.

În luna mai, furtuna tropicală Amanda s-a abătut asupra Guatemalei şi El Salvador, provocând moartea a 14 persoane.

De asemenea, la jumătatea lunii octombrie, inundaţiile declanşate de ploile torenţiale care au afectat regiuni din sudul şi vestul Indiei au provocat decesul a cel puţin 94 de persoane.

La începutul lunii august, cel puţin 30 de persoane au murit în Coreea de Sud în urma ploilor torenţiale.

În septembrie, în Afganistan, circa 200 de morţi şi mii de case afectate au rămas în urma viiturilor.

În luna noiembrie, 24 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma taifunului Goni, cel mai puternic din acest sezon iar peste 1,6 milioane de persoane au fost afectate de inundaţii şi scurgeri de noroi. Circa două săptămâni mai târziu, taifunul Vamco a dus la moartea a 14 morţi şi 14 dispăruţi după ce a declanşat în capitala Manila cele mai grave inundaţii din ultimii ani.

Şi pe continentul european, o furtună puternică produsă în februarie a provocat decesul a opt persoane în Polonia, Elveţia, Suedia, Slovenia şi Marea Britanie, perturbând traficul aerian în regiuni din Germania şi întrerupând alimentarea cu electricitate a sute de mii de locuinţe din nordul Europei.

Sute de morţi în alunecări de teren, tornade şi seisme

Printre dezastrele care s-au remarcat în acest an se numără o alunecare de teren produsă în luna iulie în zona unei mine de jad situată în nordul Myanmar, soldată cu cel puţin 126 de morţi.

Evenimente similare, cu efecte dezastruoase, au avut loc în luna mai în oraşele Massakpa şi Bamgoma, din nord-vestul Liberiei. Cel puţin 45 de persoane care practicau mineritul ilegal au murit în urma unor alunecări de teren. Potrivit unui lider al tinerilor din Bamgoma, victimele erau implicate în activităţi de minerit ilegale în aceste oraşe bogate în aur, situate în comitatul Grand Cape Mount.

Un alt accident minier cauzat de ploi torenţiale a avut loc în septembrie în Republica Democrată Congo, soldat cu moartea a cel puţin 50 de persoane. Prăbuşirea minei de aur neautorizate din apropierea localităţii Kamituga, situată în estul ţării, s-a produs pe fondul ploilor abundente.

Statele Unite nu au fost cruţate nici în acest an de tornade. În martie, o tornadă produsă în zona oraşului american Nashville din statul Tennessee, SUA, a provocat decesul a 25 de persoane şi rănirea altor câteva zeci şi a avariat circa 40 de clădiri.

De asemenea, mai multe tornade au devastat sudul Statelor Unite în luna aprilie, lăsând în urmă circa 40 de morţi şi numeroase pagube materiale.

În ceea ce priveşte cutremurele notabile, un seism cu magnitudinea 6,8 produs la 24 ianuarie în provincia Elazig, în estul Turciei, şi urmat de numeroase replici s-a soldat cu 41 de morţi, peste 1.600 de răniţi şi 76 de clădiri prăbuşite şi peste 600 de structuri grav avariate, potrivit serviciului de informaţii www.reliefweb.int al Oficiului pentru coordonarea problemelor umanitare (OCHA) al Secretariatului ONU.

În februarie, un seism cu magnitudinea 5,7, produs la graniţa dintre Iran şi Turcia, a provocat decesul a nouă persoane în Turcia, dintre care patru copii, şi a dus la rănirea a zeci de persoane de ambele părţi ale graniţei.

În luna iunie, un seism cu magnitudinea 7,5 produs în Mexic s-a soldat cu zece morţi.

Un cutremur produs în noiembrie în Marea Egge a provocat moartea a 115 persoane, mii de răniţi şi numeroase pagube.

Numeroase zone locuite au fost afectate şi de fulgere în acest an. În luna iunie, cel puţin 104 persoane au fost ucise de descărcări electrice în statele Bihar şi Uttar Pradesh din nordul Indiei, în timpul unor furtuni musonice. 83 dintre victime au fost confirmate în Bihar, acesta fiind cel mai grav bilanţ din ultimii ani ce vizează numărul deceselor provocate de fulgere într-o singură zi în statul indian - în care zeci de oameni mor anual din cauza descărcărilor electrice în timpul furtunilor -, după cum a declarat un oficial de rang înalt din Agenţia de gestionare a dezastrelor naturale. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)