''Nu vă întrebaţi cum va fi vremea, ci ce va face ea'' ar trebui să devină crezul tuturor celor care doresc să fie mai bine pregătiţi pentru fenomenele meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice, au atras atenţia marţi specialişti în riscuri climatice şi prevenirea lor, relatează AFP.

Trebuie să ''trecem la prognoze axate pe impact - care nu ne mai spun cum va fi vremea, ci ce va face ea - astfel încât persoanele fizice şi companiile să poată acţiona rapid în funcţie de alertele emise'', subliniază un raport emis sub egida Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM).

Acest raport detaliază modalităţile practice prin care sistemele de avertizare timpurie pot deveni mai eficiente, putând astfel contribui la salvarea vieţilor şi la economisirea resurselor financiare.

''Sistemele de alertă timpurie sunt indispensabile pentru prevenirea eficientă a dezastrelor şi adaptarea la schimbările climatice. Prin pregătire şi capacitatea de a reacţiona la momentul potrivit, la locul potrivit, pot fi salvate numeroase vieţi şi pot fi protejate mijloacele de trai ale oamenilor din întreaga lume'', a subliniat secretarul-general al OMM, Petteri Taalas, în prezentarea raportului.

Mai sunt însă multe de făcut. ''Doar 40% din cei 138 de membri ai OMM au indicat că dispun de sisteme de alertă timpurie multipericol. Aceasta înseamnă că una din trei persoane din întreaga lume încă nu are acces la alerte timpurii'', a notat el. În prezent, doar 75 de membri ai OMM (39%) au raportat că furnizează servicii de prognoză axate pe impact.

Mai puţine decese, mai multe pagube

În timp ce în ultimii 50 de ani cifra medie a deceselor în urma fiecărui dezastru s-a redus cu o treime, numărul dezastrelor a crescut de cinci ori, iar pierderile economice s-au multiplicat de şapte ori.

''Ca urmare a schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice şi climatice extreme s-au amplificat din punct de vedere al frecvenţei, intensităţii şi severităţii şi au afectat puternic comunităţile vulnerabile. Cu toate acestea, una din trei persoane nu este încă vizată în mod adecvat de sistemele de alertă timpurie'', avertizează acest document la care au contribuit 16 instituţii financiare şi organizaţii internaţionale.

În 2018, aproximativ 108 milioane de persoane afectate de furtuni, inundaţii, secete sau incendii au fost nevoite să solicite asistenţă umanitară internaţională. Raportul estimează că până în 2030 numărul acestora ar putea fi cu 50% mai mare, la un cost de 20 de miliarde de dolari pe an.

Aşa cum era de aşteptat, ţările sărace, şi în special continentul african, stau cel mai rău la acest capitol, deşi consideră că sistemele de alertă timpurie ar trebui să fie ''o prioritate maximă''.

În ciuda progreselor din tehnologia comunicaţiilor, difuzarea alertelor rămâne deficitară în numeroase ţări în curs de dezvoltare.

În Africa, în timp ce ''cunoaşterea şi predicţia riscurilor este bună, doar 44 din 100 de persoane au acces la alerte timpurii - în ţările în care sunt disponibile date''.

În încercarea de a elimina vulnerabilităţile, autorii recomandă să se investească în aceste sisteme de avertizare, cu precădere în Africa, pentru implementarea rapidă a alertelor timpurii, dar şi pentru o mai bună monitorizare a alocării resurselor şi a eficienţei sistemelor puse în aplicare.

Raportul oferă peste zece exemple în care sistemele de alertă timpurie permit acţiuni mai rapide, cum este cazul Bangladesh. Sistemul de avertizare la cicloane a făcut posibilă reducerea semnificativă a numărului de decese şi a impactului economic, prin cuplarea acestuia cu un plan de ajutor financiar şi umanitar pentru populaţiile afectate.

În Europa, punerea în aplicare a sistemului informaţional privind incendiile forestiere - după extinderea în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord - face posibilă evitarea unor pierderi economice situate între 255 şi 375 milioane de euro pe an, raportat la un cost de exploatare de sub 2 milioane de euro.

În Australia, un sistem de alerte la caniculă - considerată de ONU una dintre cele mai grave ameninţări la nivel mondial în deceniile următoare - a condus la o reducere dramatică a ratei mortalităţii. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)