Omenirea a pierdut peste două treimi din populaţiile sale de animale sălbatice în mai puţin de 50 de ani, în principal din cauza activităţilor umane, au avertizat joi reprezentanţii World Wide Fund for Nature (WWF), care au evidenţiat pericolele pe care aceste extincţii le au asupra viitorului speciei umane, informează AFP.

Între 1970 şi 2016, 68% din fauna sălbatică a dispărut, potrivit Indicelui planetei vii, un indicator de referinţă publicat la fiecare doi ani de către WWF. Cauza principală este distrugerea habitatelor naturale, în special pentru a face loc agriculturii, o tendinţă care riscă să favorizeze noi pandemii precum cea de COVID-19 prin punerea în contact a oamenilor cu animalele, favorizând astfel transmiterea virusurilor între specii.

Acel indice, calculat în colaborare cu Zoological Society of London, a luat în considerare circa 4.000 de specii de vertebrate, repartizate în 21.000 de populaţii de animale din lumea întreagă. Indicele înregistrează o nouă accelerare a scăderii biodiversităţii, care se stabilise la 60% conform precedentului raport din 2018 (perioada 1970-2014).

"De 30 de ani, vedem cum această scădere accelerează şi acest lucru continuă în direcţia greşită", a declarat Marco Lambertini, directorul WWF. "Asistăm la distrugerea naturii de către omenire (...) De fapt, este vorba despre un ecocid", a adăugat el.

"Eroare de sistem"

Totul se întâmplă "cu viteza fulgerului în raport cu milioanele de ani de când numeroase specii trăiesc pe această planetă". Potrivit lui Marco Lambertini, rezultatul este acesta: "Toţi indicatorii de pe planeta noastră se află pe roşu şi afişează mesajul: eroare de sistem".

Pentru că, de 50 de ani, "lumea noastră a fost transformată de o explozie a comerţului mondial, a consumului şi a creşterii populaţiei umane", au subliniat autorii raportului. Însă aceste schimbări, mai ales despăduririle în scopuri agricole, "au avut un cost uriaş asupra naturii", iar omenirea îşi depăşeşte de acum în fiecare an "bugetul său biologic", consumând mai mult decât capacităţile de regenerare ale Terrei.

Se adaugă şi efectele aşteptate ale modificărilor de climă, care schimbă la rândul lor habitatele naturale şi "pun până la 20% din speciile sălbatice în pericol de extincţie până la sfârşitul secolului XX". Este cazul liliecilor vegetarieni, cunoscuţi şi sub numele de "vulpi zburătoare", unii dintre cei mai mari lilieci din lume, ale căror populaţii au scăzut dramatic în Australia din cauza secetelor şi a caniculelor recurente.

Pierderile urcă până la 84% pentru speciile de apă dulce (peşti, păsări, amfibieni şi mamifere). Anumite regiuni plătesc un tribut deosebit de greu: zonele tropicale din America Centrală şi Latină se confruntă cu o scădere de 94%.

"Vestea cea bună printre toate aceste veşti proaste este aceea că am început să înţelegem" că această situaţie nu poate continua la nesfârşit, a adăugat directorul WWF.

Raportul "Planeta vie" este însoţit în acest an de o rază de speranţă, odată cu publicarea simultană a unui studiu realizat în colaborare cu 40 de ONG-uri şi institute de cercetare.

Intitulat "Inversarea curbei" şi publicat joi în revista Nature, studiul realizează modele computerizate pentru o serie de scenarii de acţiuni posibile, pentru conservarea naturii şi a speciilor, dar şi pentru reducerea amprentei de carbon a producţiei agricole şi a consumului uman, mai ales pentru produsele provenite din fermele de animale.

Inversarea declinului

"Cel mai ambiţios aspect, care combină toate aceste intervenţii, ne permite să estimăm că este posibilă inversarea declinului biodiversităţii până în 2050", a explicat David Leclere, cercetător la Institutul internaţional de analiza sistemelor aplicate (IIASA), principalul autor al studiului.

Această strategie "integrată" (ce acţionează pe mai multe paliere) permite, între altele, conform cercetătorilor, evitarea efectelor secundare negative, precum creşterea preţurilor pentru mărfurile alimentare, similare celor care au declanşat "revoltele foamei" în anumite regiuni ale lumii în ultimul deceniu.

Scenarii care acţionează doar pe unul sau două paliere vor permite unor regiuni să inverseze curba descendentă, însă mai târziu, sau să minimalizeze pierderile.

Însă există chestiuni urgente, a insistat David Leclere. "Orice întârziere în demararea acţiunilor va determina noi pierderi ale biodiversităţii". Or, ecosistemele au "puncte de neîntoarcere", dincolo de care nu mai pot să îşi revină. Iar o specie care dispare face acest lucru "pentru totdeauna".

În contextul în care mai multe mari reuniuni internaţionale dedicate biodiversităţii urmează să aibă loc în 2021 (după ce au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus), directorul WWF a cerut "semnarea unor acorduri ambiţioase, cu angajamente ferme şi cu obiecte tangibile". AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Ada Vîlceanu)