Veneţia, celebră în întreaga lume pentru Piaţa San Marco sau Puntea Suspinelor, deţine o altă bogăţie, deseori trecută cu vederea: laguna sa. Ameninţată de creşterea nivelului de salinitate, laguna face obiectul unui proiect ce îşi propune extinderea zonelor cu stuf şi atragerea păsărilor şi a peştilor, relatează miercuri AFP.

''Ideea principală este recrearea unui mediu care s-a pierdut de-a lungul timpul din cauza intervenţiilor umane care au redirecţionat cursul apelor din lagună'', a explicat pentru AFP Rossella Boscolo Brusa, cercetătoare la Institutul superior pentru protejarea şi cercetarea mediului (Ispra), responsabilă de acest proiect.

Aceste operaţiuni, care au vizat curăţarea anumitor zone mlăştinoase şi combaterea malariei, au ''condus la ape tot mai sărate şi la reducerea trestiei, un habitat foarte preţios pentru speciile protejate sau de interes comercial'', a subliniat cercetătoarea urmărind din barcă această vegetaţie tipică, de doi-trei metri înălţime.

Zona este liniştită, deranjată din când în când de câte o ambarcaţiune cu turişti. Cu puţin noroc, pot fi observate exemplare de nagâţ, fluierar sau de egretă.

În prezent, ''mai există doar 34 de hectare de stufăriş, după ce în trecut cel puţin jumătate din lagună era acoperită cu stuf şi mlaştini (sau aproximativ 17.000 de hectare). În Veneţia, un cartier se numeşte Cannaregio tocmai pentru că a ajuns până departe'', după cum a declarat Adriano Sfriso, profesor la Universitatea Ca Foscari din Veneţia, ''canna'' însemnând stuf în italiană.

Stuful necesită un nivel redus de salinitate, de sub 15. Însă, în prezent nivelul de salinitate a ajuns la 30 în centrul lagunei, foarte aproape de cel al mării (35, în medie).

Aport de apă dulce

Denumit ''Life Lagoon Refresh'', proiectul îşi propune să injecteze apă dulce din râul Sile pentru a reduce nivelul de salinitate. Un mic ''canal'', operaţional din mai, permite o modulare a debitului de apă în funcţie de progresul proiectului sau de evenimente, cum ar fi mareele înalte.

''În prezent, fluxul este de trei sute de litri pe secundă, dar urmează să crească la cinci sute înainte de a ajunge, în viitor, până la un metru cub pe secundă'', a explicat Simone Sponga, de la compania de inginerie hidraulică Ipros.

Pentru a menţine apa dulce în zona vizată, astfel încât să servească drept suport pentru stuf, au fost instalate ''cordoane'' biodegradabile din fibre de nucă de cocos.

Vegetaţia se reface în mod natural, însă operaţiunile de replantare vor accelera acest proces, pentru a restabili aproximativ douăzeci de hectare de plantaţie de trestie, potrivit profesorului Sfriso.

În mod regulat, Carlo Marchesi şi angajatul său, Adriano Croitoru, extrag cu atenţie mici mănunchiuri de stuf pe care le replantează apoi după ce le transportă cu barca la câţiva kilometri distanţă. ''Vom reconstrui laguna pe care străbunicii noştri o ştiau, mult mai bogată în peşti şi păsări'', a declarat Marchesi, în vârstă de 56 de ani.

Intervenţii similare au loc cu plante acvatice datorită participării pescarilor şi a vânătorilor.

''Lumea noastră''

Timp de un an şi jumătate au avut loc discuţii, uneori tensionate, între toate părţile interesate pentru a se ajunge la un acord, esenţial pentru succesul proiectului.

''Pentru noi, pescarii şi vânătorii din Veneţia, laguna reprezintă viaţa, lumea noastră. Dacă o conservăm, vom putea profita cât mai mult şi să o lăsăm mai departe copiilor noştri'', a declarat Massimo Parravicini, preşedintele principalei asociaţii locale de pescari şi vânători amatori.

Acest entuziast în vârstă de 58 de ani participă la operaţiunile de replantare fanerogamelor, ''plante fundamentale pentru ecosistem, deoarece aduc oxigen la adâncimi şi limitează impactul valurilor provocate de ambarcaţiuni''.

O monitorizare continuă face posibilă evaluarea progresului în ceea ce priveşte salinitatea, vegetaţia sau fauna. Specialiştii verifică astfel evoluţia speciilor de peşti, specifice habitatului cât şi protejate, cum ar fi guvidul de iarbă, dar şi specii importante pentru pescuit, precum dorada, chefalul, cambula sau bibanul, a explicat Luca Scapin, cercetător la Universitatea din Veneţia.

Proiectul, susţinut de regiunea Veneţia şi de Comisia Europeană, vizează, de asemenea, să sporească prezenţa păsărilor, cum ar fi stârcul roşu.

Experienţa ar urma să fie aplicată şi în alte zone care se confruntă cu probleme similare, cum ar fi Hyeres în Franţa, Albufera în Spania şi deltele Nestos şi Porto Lagos din Grecia. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)