Suedeza Greta Thunberg, simbol internaţional al creşterii gradului de conştientizare în rândul tinerilor pe tema schimbărilor climatice, s-a confruntat luni cu realitatea diplomaţiei mondiale, după ce discursul său indignat de la tribuna ONU nu a obţinut impactul dorit în rândul liderilor reuniţi la New York, potrivit AFP.

"Nu ar trebui să fiu aici, ar trebui să fiu la şcoală, de partea cealaltă a oceanului'', a spus liceana care se află într-un an sabatic, cu vocea tremurând de indignare, în deschiderea acestui summit organizat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în scopul relansării Acordului de la Paris din 2015. ''Cum îndrăzniţi? Mi-aţi furat visele şi copilăria cu vorbele voastre goale".

''Tinerii încep să vă înţeleagă trădarea'', a spus Greta Thunberg. ''Dacă aţi decis să ne lăsaţi baltă, vă spun: nu vă vom ierta niciodată''.

După discursul său foarte aplaudat, tânăra a fost urmată la tribună de circa 60 de lideri politici, care ar fi trebuit să anunţe noi angajamente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cel puţin asta promisese Antonio Guterres. În realitate, mulţi s-au limitat la a trece în revistă acţiuni deja implementate, despre care ştim că sunt insuficiente, în loc să anunţe sfârşitul energiei pe bază de cărbune sau un calendar accelerat pentru trecerea la 100% energie electrică ecologică.

Desigur, 66 de state subscriu în prezent la implementarea principiului neutralităţii carbonului până în 2050, a anunţat ONU. Dar este vorba în special despre ţări mici sau de state în curs de dezvoltare, iar aceste angajamente rămân în cea mai mare parte declaraţii de principiu.

"Apelul plin de pasiune al Gretei pentru acţiuni de bun simţ, pentru a asculta şi pentru a acţiona pe baza ştiinţei a fost ignorat", a declarat pentru AFP Jennifer Morgan, din cadrul Greenpeace.

"Din păcate, majoritatea liderilor statelor cele mai poluatoare au ratat examenul", a estimat Alden Meyer, din partea ONG-ului Union of Concerned Scientists.

Chiar şi papa Francisc şi-a exprimat regretul, de la Vatican, în ceea ce priveşte angajamentele ''foarte vagi'' ale statelor în ultimii patru ani.

China a fost prezentă

Nici Brazilia, unde este situată cea mai mare parte a Amazoniei, un burete gigantic care absoarbe dioxidul de carbon în mod natural, nici Statele Unite, al doilea poluator pe plan mondial, nu au participat la summit, cu excepţia unei scurte apariţii de 10 minute a lui Donald Trump, spre surprinderea celor prezenţi.

Nici China, nici India, campioane la energia eoliană şi solară, dar care continuă să consume cantităţi importante de cărbune, nu şi-au luat noi angajamente.

Liderul diplomaţiei chineze, Wang Yi, a menţionat cu toate acestea angajamentul administraţiei de la Beijing pentru mişcarea în desfăşurare. A criticat SUA - fără să le nominalizeze - pentru că s-a răzgândit în ceea ce priveşte angajamentele luate, Donald Trump anunţând în 2017 retragerea din acordul negociat de predecesorul său, Barack Obama.

"Retragerea anumitor părţi nu subminează dorinţa comunităţii internaţionale", a spus Wang Yi. "Ca membru responsabil al comunităţii internaţionale, China îşi respectă promisiunile".

De fapt, Beijingul îşi va îndeplini cele mai multe dintre angajamente în avans, potrivit părerii generale a experţilor, şi anume inversarea curbei sale de emisii înainte de 2030. Sunt însă voci care aşteaptă un anunţ mai implicat în special în ceea ce priveşte centralele termice pe cărbune.

"India şi China nu au spus absolut nimic", a declarat pentru AFP Laurence Tubiana, una dintre negociatoarele acordului de la Paris, semnat în mica localitate Bourget. "Au făcut declaraţii foarte conservatoare. Presupun că se păstrează pentru anul viitor" înainte de reuniunea COP26 de la sfârşitul anului 2020, când fiecare ţară va trebui să comunice noi planuri în domeniul climei.

Paris 2050: vremea va fi ca în Canberra

Fără să o nominalizeze pe Greta Thunberg, preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat mobilizarea tinerilor, afirmând că niciun responsabil nu poate ''să rămână surd la această cerere de dreptate între generaţii''.

Macron a generat critici în Franţa după ce a spus, în timpul călătoriei la summitul ONU, că tinerii ar trebui mai degrabă să protesteze împotriva ţărilor care ''nu mişcă'', menţionând Polonia, acuzată de blocarea consensului european pentru adoptarea obiectivului neutralităţii carbonului până în 2050.

Această ţintă a fost considerată atât de radicală în 2015, încât termenul a fost exclus din textul Acordului de la Paris, însă este pe cale să revină din nou în atenţie în contextul valului de caniculă din vara precedentă, al cicloanelor şi al gheţarilor care se topesc văzând cu ochii.

Ultimii cinci ani ar putea reprezenta perioada cea mai călduroasă înregistrată vreodată, potrivit unui raport publicat duminică de ONU. Temperatura pe Terra este în medie mai ridicată cu 1 grad Celsius în comparaţie cu secolul al XIX-lea şi va ajunge să fie cu cel puţin 3 grade Celsius mai ridicată în 2100 dacă angajamentele rămân în stadiul actual.

Pentru a se menţine în marja de 1,5 grade, eforturile statelor ar trebui sporite de cinci ori, estimează ONU. Chiar şi în cazul acestui scenariu optimist, condiţiile climatice de la Paris vor semăna, în 2050, cu cele din prezent de la Canberra, potrivit unui studiu publicat anul acesta, iar vremea din Londra, cu cea din Madrid.

Antonio Guterres a închis dezbaterile primei zile spunând că summitul a fost convocat pentru a auzi vorbindu-se despre ''acţiuni, nu platitudini''. ''Vă mulţumesc că aţi făcut acest lucru'', a mai spus secretarul general ONU.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)