Anumite specii de vieţuitoare, cum ar fi căprioarele sau coţofenele, nu se pot adapta suficient de rapid pentru a ţine pasul cu schimbările climatice, susţin oamenii de ştiinţă, informează marţi Press Association.

Deşi anumite specii dezvoltă mecanisme de adaptare la creşterea temperaturilor, o nouă cercetare sugerează că aceste modificări nu se petrec într-un ritm care să garanteze persistenţa anumitor populaţii de vieţuitoare.

Populaţiile care trăiesc în Europa de căprioare, o anumită specie de vrabie, garia şi coţofană se află printre vieţuitoarele aflate în pericol.

Analiza publicată în revista Nature Communications sugerează că anumite momente din ciclul vieţii (fenologie), precum migraţia şi reproducerea, sunt nesincronizate cu condiţiile climatice actuale.

Cercetătorii susţin că animalele se pot adapta modificând elemente din fenologia lor dar doar dacă există suficientă variaţie genetică în comportamentul şi dezvoltarea acestora.

Echipa de cercetători a analizat 10.090 de rezumate ale unor articole ştiinţifice şi a extras date din 71 de studii publicate referitoare la 17 specii din 13 ţări pentru a evalua răspunsurile animalelor la schimbările climatice, acordând o atenţie deosebită păsărilor.

"Cercetarea noastră pune accentul pe studiul păsărilor întrucât nu au existat date suficiente referitoare la alte populaţii", a spus autoarea principală a studiului, Viktoriia Radchuk, de la Leibniz Institute for Zoo and Wildlife Research (IZW) din Germania.

"Am demonstrat că în zone de climă temperată temperaturile în creştere sunt asociate cu modificarea momentului evenimentelor biologice la date anterioare".

"Acest lucru sugerează că speciile pot rămâne în habitatul lor, afectat de încălzirea globală, atâta timp cât se pot adapta suficient de rapid pentru a face faţă schimbărilor climatice", a precizat coautorul studiului, Steven Beissinger, profesor la Universitatea din California Berkeley.

"Lucru puţin probabil întrucât chiar şi populaţiile care trec prin schimbări adaptative realizează acest lucru într-un ritm care nu le garantează persistenţa", a menţionat un alt autor al studiului, Alexandre Courtiolm, din cadrul Leibniz-IZW.

Potrivit cercetătorilor, o preocuparea majoră a fost că analiza să includă în mod predominant specii comune şi foarte răspândite cu ar fi piţigoiul mare, muscarul negru, coţofana - recunoscute pentru abilitatea relativ bună de a face faţă încălzirii globale.

"Răspunsurile adaptative în rândul speciilor rare sau în pericol de dispariţie urmează să fie analizate''.

''Ne temem că previziunile în ceea ce priveşte persistenţa unor astfel de specii, care pun probleme în ceea ce priveşte conservarea, vor fi mai pesimiste'', a concluzionat Stephanie Kramer-Schadt, de la Leibniz-IZW.

Cercetătorii speră că analiza lor, precum şi datele colectate vor stimula studii viitoare în ceea ce priveşte rezistenţa speciilor în contexul încălzirii globale.

Oamenii de ştiinţă nutresc speranţe că studiul lor va contribuie la un realizarea uni cadru predictiv mai bun pentru deciziile viitoare din domeniul conservării speciilor.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)