Cea mai bună modalitate pentru a ţine schimbările climatice sub control este replantarea de copaci în zonele forestiere distruse care au o suprafaţă egală cu cea a Statelor Unite, au precizat joi oamenii de ştiinţă, aceasta fiind modalitatea prin care s-ar putea capta două treimi din emisiile produse în urma activităţilor umane, una dintre cauzele încălzirii globale, informează Thomson Reuters Foundation.

Tom Crowther, profesor în cadrul Crowther Lab, un grup de cercetare cu sediul la Universitatea ETH Zurich, a îndemnat cele câteva sute de mii de persoane care au participat anul acesta la o mişcare amplă pe teme de protecţia mediului prin organizarea unor greve şcolare şi la locul de muncă să planteze copaci sau să finanţeze iniţiative similare.

''Orice altă soluţie la problema încălzirii globale impune o schimbare de comportament la nivel colectiv sau necesitatea unei decizii luate la nivel înalt din partea unui politician care crede sau nu crede în realitatea schimbărilor climatice sau o descoperire ştiinţifică pe care nu o avem încă", a declarat cercetătorul pentru Thomson Reuters Foundation.

"Aceasta nu este doar cea mai puternică soluţie, ci este una în care ne putem implica fiecare dintre noi", a mai spus el.

Deşi plantarea unui număr suficient de copaci care să asigure captarea unui sfert din emisiile de carbon din atmosferă, inclusiv cele provenite în urma activităţilor umane sau din surse naturale, este un scop ambiţios, profesorul Crowther susţine că obiectivul poate fi atins dacă toţi cei îngrijoraţi de fenomenul încălzirii globale acţionează.

Cercetătorii din cadrul Crowther Lab au publicat joi un prim studiu referitor la numărul de copaci care ar putea fi plantaţi la nivel global, regiunile în care ar putea creşte şi cantitatea de carbon pe care ar putea-o înmagazina.

Cele mai adecvate regiuni pentru reîmpădurire se află la tropice, unde ritmul de creştere a copacilor este mai rapid, dar replantarea terenurilor poate fi pusă în aplicare în orice ţară şi chiar în grădina proprie, a adăugat Tom Crowther.

Crowther Lab a publicat pe pagina sa de internet o hartă globală cu recomandări referitoare la soiul şi numărul de copaci care pot fi plantaţi în grădini.

Regiunile tropicale au pierdut 12 milioane de hectare de teren împădurit în 2018 - în cea mai mare parte din cauza incendiilor, defrişărilor pentru agricultură şi minerit - a patra cea mai extinsă suprafaţă despădurită în decursul unui an de la începutul colectării datelor pe această temă, în 2001, potrivit serviciului de monitorizare Global Forest Watch.

Ecologiştii spun că îngrijirea pădurilor existente şi reabilitarea celor distruse preîntâmpină inundaţiile, înmagazinează dioxidul de carbon, limitează efectele schimbărilor climatice şi protejează biodiversitatea.

La nivel global, există 5,5 miliarde de hectare de pădure.

Studiul, publicat în revista Science, a analizat cantitatea maximă de carbon care poate fi captată dacă toate suprafeţele forestiere degradate ar fi replantate, iar copacilor li s-ar permite să ajungă la maturitate.

Pădurile ar putea fi replantate pe 1,7-1,8 miliarde de hectare de terenuri defrişate, care nu mai sunt în folosinţă, la care s-ar putea adăuga 1,4 miliarde hectare dacă ar fi incluse şi terenuri agricole şi zone urbane, mai precizează studiul.

Peste jumătate din potenţialul de reîmpădurire cuprinde regiuni din Rusia, Statele Unite, Canada, Australia, Brazilia şi China.

Numeroase ţări şi-au luat angajamentul de a se implica în iniţiative de replantare a copacilor prin acordul Bonn Challenge, semnat în Germania în 2011.

Documentul face apel la replantarea a 350 de milioane de hectare de terenuri degradate la nivel global până în 2030.

Tom Crowther spune că, la nivel global, circa 40% dintre ţări şi-au propus să reîmpădurească o suprafaţă ''cu mult sub'' posibilităţile existente, în timp ce 10% şi-au propus să planteze un număr mai mare de copaci decât pot susţine. Noile informaţii oferite de studiu vor ajuta statele să-şi îmbunătăţească obiectivele, a mai spus cercetătorul.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)