Insulele arctice îngheţate din nordul Norvegiei se încălzesc mai rapid decât aproape oricare alte regiuni de pe Pământ, iar creşterea frecvenţei avalanşelor şi alunecărilor de teren ar putea conduce la schimbări ''devastatoare'' până în anul 2100, conform unui raport norvegian publicat luni, citat de Reuters.

În insulele din îndepărtatul arhipelag Svalbard, unde populaţia numără 2.300 de locuitori, iar principalul oraş, Longyearbyen, se află la 1.300 km de Polul Nord, dezgheţul evidenţiază riscurile ce vizează şi alte zone ale regiunii arctice, din Alaska până în Siberia.

Prin comparaţie cu începutul anilor '70, temperaturile medii din Svalbard sunt cu 3 - 5 grade Celsius mai ridicate şi ar putea creşte cu 10 grade Celsius până în anul 2100 în cazul în care nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global va continua să crească, se arată în analiza efectuată în Norvegia.

Aproape 200 de guverne au căzut de acord în cadrul Acordului pentru climă de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor medii globale la ''mult sub'' 2 grade Celsius peste nivelul din perioada pre-industrială până în anul 2100. La nivel mondial, temperaturile sunt mai ridicate cu aproximativ 1 grad Celsius, notează Reuters.

În Svalbard, preconizata creştere a temperaturilor ar conduce la dezgheţarea suprafeţelor îngheţate pe care se află numeroase clădiri, drumuri şi aeroporturi, la formarea de avalanşe, scurgeri de zăpadă topită şi alunecări de teren, la dispariţia gheţarilor şi la ameninţarea cu dispariţia a unor specii de animale sălbatice, precum ursul polar şi focile, care depind de gheaţa de pe mare pentru a vâna.

''O încălzire cu 10 grade, cu implicaţii asupra mediului arctic şi speciilor dependente de gheaţă, va fi devastoare'' a declarat pentru Reuters ministrul pentru Climă şi Mediu, Ola Elvestuen.

Ca urmare a topirii permafrostului, Norvegia va fi nevoită să mărească investiţiile în vederea relocării clădirilor din zonele cu risc de avalanşă şi să foreze la adâncimi mai mari pentru a pune bazele fundaţiilor în cadrul proiectelor de infrastructură, menţionează raportul.

Două persoane şi-au pierdut viaţa în 2015 după ce o avalanşă a distrus zece clădiri din Longyearbyen.

Numeroase alte zone din regiunea arctică, în special insulele, se încălzesc mult mai rapid în comparaţie cu media globală pe măsură ce retragerea zăpezii şi a gheţii expune zonele mai întunecate de apă şi teren, care absorb o cantitate mai mare de căldură solară.

Temperaturile din Svalbard se vor putea menţine la nivelurile actuale doar în situaţia în care guvernele vor reuşi o reducere fără precedent a emisiilor globale, se arată în raport.

''Nimeni nu face suficient de multe'' pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, a declarat Elvestuen cu referire la acţiunile întreprinse de guverne. ''Trebuie să facem mai mult... Trebuie redusă utilizarea petrolului şi gazelor'', a adăugat ministrul.

Norvegia este cel mai important exportator de petrol şi gaze din Europa.

Potrivit directoarei Centrului Norvegian pentru Servicii Climatice, instituţie care a realizat raportul, aceste concluzii constituie un avertisment şi pentru restul regiunii arctice. "Mesajul principal este acela că aceste schimbări se petrec atât de rapid", a declarat Inger Hanssen-Bauer pentru Reuters.

Conform unui reprezentant al Institutului de Meteorologie din Norvegia, cercetătorii ar trebui să acorde mai multă atenţie alunecărilor de teren pe măsură ce permafrostul se topeşte. "Atenţia se concentrează acum mai mult pe avalanşe, însă alunecările de teren din timpul verii ar trebui să fie luate în calcul într-o mai mare măsură", a declarat Ketil Isaksen. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)