Formele de viaţă care trăiesc la adâncimi mari în apele maritime internaţionale oferă o bogăţie genetică fără egal, ce ar putea să dea naştere medicamentelor viitorului - tratamente anticancer, analgezice şi antioxidanţi. Însă exploatarea lor se realizează în prezent fără control, regula de bază fiind "primul venit, primul servit", informează AFP.

Resursele genetice marine şi chestiunea partajării lor se vor afla în centrul negocierilor care debutează marţi la ONU şi care vizează apele internaţionale (dincolo de 200 de mile marine depărtare de coastă), ce acoperă aproximativ 46% din suprafaţa planetei şi care nu sunt controlate de niciun stat.

Interesul faţă de aceste resurse, mult timp neglijate din cauza absenţei cunoştinţelor despre ele şi a tehnologiei necesare pentru exploatarea lor, s-a amplificat începând din anii 1980. Pe parcursul ultimilor 15 ani, numărul de brevete internaţionale asociate speciilor marine a cunoscut o creştere fulminantă, potrivit unui studiu publicat în iunie în revista Science Advances.

Această tendinţă are mari şanse să continue, întrucât piaţa mondială a biotehnologiilor marine ar putea să ajungă la 6,4 miliarde de dolari până în anul 2025.

În prezent, companiile private se află la originea a 84% din totalul brevetelor depuse pentru resurse marine genetice, depăşind cu mult procentul deţinut de universităţi (12%). Gigantul chimic german BASF şi-a tăiat partea leului, deţinând 47% din brevetele înregistrate.

Trei ţări domină acest sector de activitate: Germania, Statele Unite şi Japonia.

Apele internaţionale au generat un interes atât de mare întrucât "ele acoperă o diversitate extraordinară de habitaturi şi, deci, o biodiversitate abundentă", a explicat Francoise Gaill, biolog şi coordonatoare a consiliului ştiinţific din cadrul Ocean & Climat Platform.

Oceanele sunt considerate leagănul vieţii de pe Terra, întrucât organismele vii s-au dezvoltat şi adaptat în apă cu mult timp înainte să apară pe uscat. Abisurile oceanice, mult timp considerate "spaţii moarte", abundă în forme de viaţă.

Condiţiile de viaţă de pe fundurile marine - absenţa luminii, presiune ridicată, aciditate importantă, căldură extremă în proximitatea izvoarelor hidrotermale - au determinat animalele şi microorganismele (bacterii, virusuri) care le populează să dezvolte caracteristici speciale, care îi interesează în mod deosebit pe reprezentanţii industriei medicale şi cosmetice.

Costuri importante pentru cercetări ştiinţifice

Deja, bureţii marini au permis dezvoltarea unor tratamente anticancer. Un gasteropod, conus magus, i-a ajutat pe cercetători să obţină un analgezic de 1.000 de ori mai puternic decât morfina. Alte organisme marine, precum alge, crustacee şi meduze, posedă şi ele anumite proprietăţi care sunt utilizate pentru obţinerea unor produse medicale.

Nici industria cosmetică nu s-a lăsat mai prejos, fabricând o multitudine de creme şi seruri ce conţin substanţe active prelevate din organisme marine.

Însă resursele genetice marine nu sunt la îndemâna tuturor. Organizarea unei expediţii de o săptămână pentru recoltarea de corali din ape adânci costă 455.000 de dolari, potrivit studiului publicat în Science Advances.

Cercetările ştiinţifice "necesită o importantă investiţie tehnologică şi o capitalizare a cunoştinţelor pe plan molecular şi oceanografic, pe care ţările din emisfera sudică nu prea le deţin", a subliniat Sophie Arnaud-Haond, cercetătoare la Institutul Francez de Cercetări pentru Exploatarea Mării (IFREMER).

"Prima persoană care depune un brevet va obţine dreptul de utilizare parţială a unei molecule specifice", a continuat cercetătoarea franceză, care deplânge faptul că în majoritatea cazurilor, originea secvenţelor genetice brevetate nu este cunoscută.

Convenţia ONU asupra dreptului mării din 1982 nu s-a interesat în mod direct de resursele marine genetice întrucât în epocă acestea erau foarte puţin cunoscute, precizează Julien Rochette, directorul programului "Ocean" din cadrul Institutului de Dezvoltare Durabilă şi Relaţii Internaţionale (IDDRI).

În prezent, specialiştii vor să reglementeze chestiunea exploatării şi partajării acestor resurse.

Francoise Gaill pledează pentru ca apele internaţionale să devină "un bun comun al omenirii", în baza principiului de egalitate între ţările bogate şi cele sărace.

Reprezentanţii ţărilor sărace au anunţat că vor fi foarte atenţi la modul de reglementare a chestiunii resurselor marine genetice în cadrul negocierilor de la ONU, prevăzute să dureze până în 2020, a subliniat Julien Rochette.

"Acesta va fi subiectul cel mai complex din punct de vedere tehnic şi juridic. pentru că el face trimitere la crearea unui mecanism pentru care nu există deocamdată prea multe modele", a estimat specialistul francez.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)