Păduri, deşerturi, peisaje şi ecosisteme vitale ale Terrei riscă să suporte o "transformare majoră" pe parcursul următorului secol din cauza modificărilor climatice, au anunţat joi oamenii de ştiinţă americani, citaţi de AFP.

Anumite schimbări climatice s-au manifestat deja în sud-vestul Statelor Unite, unde incendii de mare anvergură au distrus suprafeţe vaste acoperite cu păduri.

În următorii 100 - 150 de ani, aceste modificări se vor extinde cel mai probabil şi la savane şi deşerturi, bulversând ecosistemele şi ameninţând flora şi fauna. Acest proces se va manifesta în special în Europa şi Statele Unite, potrivit unui studiu ce a fost publicat joi în revista Science.

"Dacă vom permite modificărilor climatice să scape de sub control, aspectul vegetaţiei pe această planetă va fi total diferit faţă de cel de astăzi şi acest lucru reprezintă un risc enorm pentru diversitatea planetei", a declarat Jonathan Overpeck, decanul Facultăţii de Mediu şi Sustenabilitate din cadrul Universităţii Michigan.

Studiul se bazează pe fosile şi comparaţii ale unor valori de temperatură ce datează din urmă cu 21.000 de ani, când s-a încheiat ultima perioadă glaciară şi când temperatura planetară a crescut cu 4-7 grade Celsius.

Experţii au subliniat faptul că previziunile lor sunt prudente, întrucât acea încălzire din preistorie a fost cauzată de variaţii naturale şi s-a produs într-o perioadă mult mai îndelungată.

"Vorbim despre aceeaşi amploare a modificării climei din urmă cu 20.000 de ani, care va fi însă compactată într-un secol sau două", a subliniat Stephen Jackson, directorul Southwest Climate Adaptation Center din cadrul Institului american de geologie (USGS). "Ecosistemele vor trebui să se grăbească pentru a se adapta", a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă estimează că analizele şi cercetările lor, realizate pornind de la date ce provin din aproape 600 de situri, sunt cele mai ample din acest domeniu până în prezent. Fiecare continent, cu excepţia Antarcticii, este reprezentat.

Modificările cele mai marcante au fost constatate la latitudini medii şi înalte din America de Nord şi Europa şi în partea sudică a Americii de Sud. Este vorba despre regiuni care erau în cea mai mare parte acoperite de gheţari şi care s-au încălzit odată cu evoluţia climei.

Potrivit cercetătorilor, dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt plafonate conforme obiectivelor fixate prin Acordul pentru climă de la Paris din 2015, "probabilitatea unei modificări pe scală largă a vegetaţiei este mai mică de 45%". Însă, dacă oamenii nu vor întreprinde demersuri concrete în acest sens, atunci probabilitatea în cauză "este mai mare de 60%".

O astfel de modificare nu va afecta doar pădurile, ci şi apa potabilă şi circuitul apei în natură.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)