Creşterea nivelului de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă până în 2050 va reduce valoarea nutritivă a numeroase culturi, ceea ce ar putea produce deficienţe de zinc, fier şi proteine în cazul a milioane de persoane, avertizează un studiu publicat luni în jurnalul ştiinţific Nature Climate Change şi citat de AFP.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Harvard care au analizat 225 de alimente diferite, creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă, care ar putea ajunge la 550 de părţi per milion (ppm) în jurul anului 2050 - faţă de 405 ppm în 2017, "ar reduce cu 3% până la 17% conţinutul de fier, proteine şi zinc din numeroase culturi de bază".

Această scădere a valorii nutritive a alimentelor se va traduce printr-o "deficienţă de zinc în cazul a 175 de milioane de persoane, dar şi de proteine, la 122 de milioane de persoane, până în 2050, exacerbându-se carenţele (nutriţionale) existente deja la peste un miliard de oameni", se arată în concluziile cercetării.

Aceste persoane se vor adăuga celor 662 de milioane de locuitori ai planetei care suferă de carenţă de proteine, celor 1,5 miliarde care se confruntă cu deficienţa de zinc şi celor 2 miliarde care au deficit de fier.

''Carenţele de zinc afectează sistemul imunitar, copiii având cel mai mare risc de a contracta boli precum infecţii respiratorii, malarie sau boli diareice'', a explicat cercetătorul Matthew Smith intervievat de AFP.

"Un deficit de fier poate provoca anemie" sau poate creşte numărul cazurilor de mortalitate infantilă, a continua acesta.

Lipsa de proteine, adesea asociată cu subnutriţia, se poate traduce printr-un retard de dezvoltare la copii.

Regiunile cele mai expuse acestor riscuri sunt cele din Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Asia, potrivit studiului, ceea ce se poate explica prin obiceiurile alimentare din aceste ţări.

Plantele joacă un rol esenţial în furnizarea de zinc, fier şi proteine. Dintre acestea, grâul, orezul şi porumbul ''contribuie la aproximativ două treimi din aportul de proteine, zinc şi fier la nivel mondial. Însă, grâul şi orezul sunt cele mai sensibile la creşterea nivelului de CO2 din atmosferă, în timp ce porumbul este în mod evident mai puţin afectat", a detaliat Matthew Smith.

Populaţiile cele mai sărace sunt totodată şi cele mai vulnerabile deoarece plantele constituie o parte importantă din alimentaţia acestora, în timp ce locuitorii din statele cu un nivel de trai mai ridicat îşi completează dieta cu carne.

"Deciziile pe care le luăm în fiecare zi - modul în care ne încălzim locuinţele, ceea ce mâncăm, cum ne deplasăm şi ceea ce cumpărăm - fac ca alimentele noastre să fie mai puţin hrănitoare şi să pună în pericol sănătatea altor populaţii şi a generaţiile viitoare", a avertizat Samuel Myers, coautor al studiului, citat în comunicatul care însoţeşte concluziile studiului.

În urmă cu doi ani, aproape două sute de ţări au semnat un acord, la Paris, prin care s-au angajat să limiteze creşterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră, aminteşte Thomson Reuters Foundation.

''Majoritatea persoanelor nu vor observa neapărat dacă grâul are cu 5% mai puţin fier sau zinc, însă acest lucru ar putea avea o gamă largă de urmări asupra sănătăţii'', a spus Matthew Smith.

La rândul său, Marion Nestle, profesor de nutriţie, cercetări alimentare şi sănătate publică la Universitatea din New York a declarat pentru Thomson Reuters Foundation că ''schimbările climatice nu sunt bune pentru sănătate'' adăugând că ''există din ce în ce mai multe dovezi potrivit cărora ceva trebuie cu adevărat întreprins pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon''.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili au atins, anul trecut, un nivel record de 32,5 gigatone, din cauza creşterii cererii de energie la nivel global şi a scăderii ritmului de eficientizare ale producerii şi consumului de energie, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, precizează Thomson Reuters Foundation.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)